12 definiții pentru oltean (locuitor)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OLTEÁN, -Ă, olteni, -e, s. m., adj. I. S. m. 1. Persoană originară sau locuitor din Oltenia. 2. (Înv.) Precupeț (originar din Oltenia) care făcea comerț ambulant cu fructe, legume etc. II. Adj. Care aparține Olteniei sau oltenilor (I), privitor la Oltenia ori la olteni; oltenesc. – Olt (n. pr.) + suf. -ean.

oltean, ~ă [At: ANON. CAR. / Pl: ~eni, (a) ~ene / E: Olt + -ean] 1-4 sm, a (Bărbat) care (face parte din populația de bază a Olteniei sau) este originar de acolo. 5-6 a Care aparține (Olteniei sau) oltenilor. 7-8 a Privitor (la Oltenia sau) la olteni. 9 a Originar din Oltenia. 10 smp Populație care locuiește în Oltenia. 11 sm (Iuz) Precupeț originar din Oltenia care făcea comerț ambulant cu alimente.

OLTEÁN, -Ă, olteni, -e, s. m., adj. I. S. m. 1. Persoană care face parte din populația de bază a Olteniei sau este originară de acolo; (la pl.) populație care locuiește în Oltenia. 2. (Ieșit din uz) Precupeț (originar din Oltenia) care făcea comerț ambulant cu fructe, legume etc. II. Adj. Care aparține Olteniei sau oltenilor (I), privitor la Oltenia sau la olteni, originar din Oltenia; oltenesc. – Olt (n. pr.) + suf. -ean.

OLTEÁN, olteni, s. m. 1. Persoană originară din Oltenia, locuitor al Olteniei. Sîntem de neamul nostru olteni, olteni de dincolo de Olt. STANCU, D. 91. Las’ să-i sune surle-n țară, Să-și adune-olteni destui. COȘBUC, P. II 110. 2. (Ieșit din uz) Precupeț (originar din Oltenia) făcînd comerț ambulant cu fructe, legume, pește. Ce-o să-mi arăți, domnișoară? întrebă rîzînd șiret olteanul și se aplecă să-și ridice cobilița cu coșurile. DUMITRIU, B. F. 117. Olteanul i-a vîndut a treia oară ouă clocite. C. PETRESCU, C. V. 85.

oltean m. 1. locuitor din Oltenia; 2. precupeț (cei mai mulți venind din Oltenia).

olteán, -eáncă s., pl. enĭ, ence. Locuitor din Oltenia. S. m. Precupeț ambulant care vinde legume, fructe, carne, pește, săpun, cărbunĭ, petrol ș. a. (originar, de ordinar, din Oltenia).

Olteni pl. locuitori din Oltenia sau din șesul Făgărașului.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

olteán adj. m., s. m., pl. olténi; adj. f. olteánă, pl. olténe

olteán s. m., adj. m., pl. olténi; f. sg. olteánă, pl. olténe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

OLTEÁN s., adj. 1. s. (fam.) juvete. 2. adj. oltenesc.

OLTEAN s., adj. 1. s. (fam.) juvete. 2. adj. oltenesc.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

olteán (olténi), s. m.1. Locuitor din Oltenia. – 2. Vînzător ambulant de zarzavaturi și alte alimente. – 3. (Arg.) Lefter, fără bani. De la Olt, numele de rîu și înv. de ținut. – Der. olteancă, s. f. (locuitoare din Oltenia); oltenesc, adj. (propriu Olteniei); oltenește, adv. (ca în Oltenia); oltenism, s. n. (cuvînt, expresie tipică din Oltenia).

Intrare: oltean (locuitor)
substantiv masculin (M20)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oltean
  • olteanul
  • olteanu‑
plural
  • olteni
  • oltenii
genitiv-dativ singular
  • oltean
  • olteanului
plural
  • olteni
  • oltenilor
vocativ singular
  • olteanule
  • oltene
plural
  • oltenilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

oltean, -că (persoană) olteancă

  • 1. Persoană originară sau locuitor din Oltenia.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: juvete attach_file 3 exemple
    exemple
    • Sîntem de neamul nostru olteni, olteni de dincolo de Olt. STANCU, D. 91.
      surse: DLRLC
    • Las' să-i sune surle-n țară, Să-și adune-olteni destui. COȘBUC, P. II 110.
      surse: DLRLC
    • Olteanca din Slatina Cu ochii cît strachina Mi-a cătrănit inima. TEODORESCU, P. P. 337.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • nume propriu Olt + sufix -ean.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • Oltean + sufix -că.
    surse: DEX '09 DEX '98