17 definiții pentru ogorî

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OGORÎ, ogorăsc, vb. IV. Tranz. (Înv. și reg.) A pregăti un ogor sau un teren agricol pentru cultivare; spec. a ara (adânc). – Din ogor.

ogorî [At: KLEIN, D. 390 / V: (reg) ogărî, ~ri, (rar) ~ra / Pzi: ~răsc / E: ogor] 1 vt (Îrg) A desțeleni. 2 vt(a) (Reg) A pregăti pentru cultivare, făcând prima sau a doua arătură Si: a ara. 3 vt (Reg) A prăși prima sau a doua oară porumbul. 4 vt (Reg) A săpa straturi de legume.

OGORÎ, ogorăsc, vb. IV. Tranz. A pregăti un ogor sau un teren agricol pentru cultivare; spec. a ara (adânc). – Din ogor.

OGORÎ, ogorăsc, vb. IV. Tranz. A pregăti un teren agricol pentru cultivare, p face un ogor; a ara adînc. Ieși cu plugul să-și ogorască și el o porumbiște pe care la primăvară socotea s-o semene cu grîu. REBREANU, I. 92. Sima Baltag silea să sfîrșească de ogorît. SANDU-ALDEA, U. P. 7.

A OGORÎ, ogorăsc tranz. (terenuri, suprafețe cultivabile) 1) A lăsa nelucrat pentru un anumit timp (cu scopul de a fertiliza). 2) A ara adânc, prefăcând în ogor (după ce o perioadă de timp a fost folosit ca pășune). /Din ogor

ogorésc, a și -răsc, a -rî v. tr. (vsl. o-gorĭeti, a arde [pin prejur], u-gorĭeti, a te arde, gorĭeti, a arde. V. ogor). Întorc ogoru; îl ar a doua oară după seceriș transversal cu întîĭa arătură ca să-l bată soarele, ploaĭa și zăpada pînă’n primăvară: ĭeși cu plugu să-și ogorască o porumbiște pe care, la primăvară, socotea s’o semene cu grîŭ (Rebr. 104), ogorît (104), să ogorească (105).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ogorî (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ogorăsc, 3 sg. ogorăște, imperf. 1 ogoram; conj. prez. 1 sg. să ogorăsc, 3 să ogorască

ogorî (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ogorăsc, imperf. 3 sg. ogora, perf. s. 3 sg. ogorî, 3 pl. ogorâră; conj. prez. 3 ogorască; ger. ogorând; part. ogorât

ogorî vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ogorăsc, imperf. 3 sg. ogora; conj. prez. 3 sg. și pl. ogorască

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

OGORÎ vb. v. desfunda, desțeleni.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ogorî, ogorăsc, vb. IV (pop.) 1. a ara (prima sau a doua oară, pentru o cultură nouă), a face ogor. 2. a prăși, a săpa straturi de legume.

ogorî, vb. tranz. – (reg.; înv.) A ara, a săpa, a prăși: „ogorâm mălaiu” = „săpăm mălaiu dintâie”: „Eu îs fecior de român / Și la sapă și la fân; / La fân și la ogorât / Și la fete de ibdit” (Ștețco, 1990: 350; Borșa). Termen atestat exclusiv în zona Săcel-Vișeu-Moisei-Borșa (ALR, 1956: 100). – Din ogor (DEX, MDA).

ogorî, vb. tranz. – A săpa porumbul, cu sensul de a prăși: „ogorâm mălaiu”, „săpăm mălaiu dintâie”: „Eu îs fecior de român / Și la sapă și la fân; / La fân și la ogorât / Și la fete de ibdit” (Ștețco 1990: 350; Borșa). Termen atestat exclusiv în zona Săcel-Vișeu-Moisei-Borșa (ALR 1956: 100). – Din ogor (< srb. ugar).

Intrare: ogorî
verb (VT410)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ogorî
  • ogorâre
  • ogorât
  • ogorâtu‑
  • ogorând
  • ogorându‑
singular plural
  • ogorăște
  • ogoraște
  • ogorâți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ogorăsc
(să)
  • ogorăsc
  • ogoram
  • ogorâi
  • ogorâsem
a II-a (tu)
  • ogorăști
(să)
  • ogorăști
  • ogorai
  • ogorâși
  • ogorâseși
a III-a (el, ea)
  • ogorăște
  • ogoraște
(să)
  • ogorască
  • ogora
  • ogorî
  • ogorâse
plural I (noi)
  • ogorâm
(să)
  • ogorâm
  • ogoram
  • ogorârăm
  • ogorâserăm
  • ogorâsem
a II-a (voi)
  • ogorâți
(să)
  • ogorâți
  • ogorați
  • ogorârăți
  • ogorâserăți
  • ogorâseți
a III-a (ei, ele)
  • ogorăsc
(să)
  • ogorască
  • ogorau
  • ogorâ
  • ogorâseră
ogora
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ogori
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ogorî, ogorăscverb

  • 1. învechit regional A pregăti un ogor sau un teren agricol pentru cultivare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ieși cu plugul să-și ogorască și el o porumbiște pe care la primăvară socotea s-o semene cu grîu. REBREANU, I. 92. DLRLC
    • format_quote Sima Baltag silea să sfîrșească de ogorît. SANDU-ALDEA, U. P. 7. DLRLC
etimologie:
  • ogor DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.