OCTOGON, -Ă, octogoni, -e, s. n., adj. 1. S. n. Poligon cu opt laturi. 2. (Înv.) Adj. Octogonal. – Din fr. octogone.

octogon, ~ă [At: ASACHI, G. 31^r/11 / V: (reg) ~tagon / Pl: ~i, ~oane, (rar, sn) ~one / E: fr octogone, ngr ὀκτάγωνον] 1 sn Poligon cu opt laturi. 2 a Octogonal.

*OCTOGON (pl. -oane) I. sn. 📐 Ori-ce poligon cu opt unghiuri și opt laturi (🖼 3411). II. adj. Care are opt unghiuri și opt laturi: un turn ~; o sală ~ă [fr.].

OCTOGON, -Ă, octogoni, -e, s. n., adj. 1. S. n. Poligon cu opt laturi. 2. Adj. Octogonal. – Din fr. octogone.

OCTOGON, octogoane, s. n. Poligon cu opt laturi. În centrul tăvii este o rozetă de fine arabescuri în octogoane, rotocoale și romboide. ODOBESCU, S. II 188. ♦ (Adjectival, neobișnuit, despre corpuri geometrice) Care are opt fețe (corespunzînd unei baze octogonale). E o cameră pătrată cu patru pilaștri octogoni ce susțin un turn boltit. ODOBESCU, S. I 390. – Pl. și: (m.) octogoni.

octogon n. Geom. poligon cu opt laturi. ║ a. cu opt fețe: o sală octogonă formează acest local BOL.

octagon, ~ă a, sn vz octogon

octogon¹ (înv.) adj. m., pl. octogoni; f. octogonă, pl. octogone

octogon¹ (înv.) adj. m., pl. octogoni; f. octogonă, pl. octogone

octogon adj. m., pl. octogoni; f. sg. octogonă, pl. octogone

OCTOGON adj. v. octogonal.

octogon adj. v. OCTOGONAL.

OCTOGON, -Ă s. n., adj. 1. s. n. Poligon cu opt laturi. Cf. geometria a. m. 16^v/13, conv. geom. 81/13. Ȋn centrul tăvii este o rozetă de fine arabescuri în octogone, rotocoale și romboide. ODOBESCU, S. II, 188, cf. BARCIANU, ALEXI, W. Temelia ei este un larg octogon de piatră. galacion, o. ii, 390. .2. Adj. Octogonal. Este o zidire octagonă (în opt unghiuri). cr (1830), 167²/10. Turn în formă de piramidă octogonă. filimon, o.ii, 146. O salǎ octogonă formează acest local. bolintineanu, ap, șǎineanu. E o cameră pătrată cu patru pilaștri octogoni ce susțin un turn boltit. odobescu, s. i, 390. – PI.: octogoni, -oane, (rar, n.) -one. – Și: octagón, -ă (asachi, g. 31^r/11, scriban, d.) adj., s. n. – Din fr. octogone. – Octagon < gr. άχτάγωνον.