14 definiții pentru oblojeală


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

oblojea sf [At: GANE, N. II, 149 / V: (reg) obluj~, ~jea / Pl: ~eli și ~ele / E: obloji + -eală] 1 (Îvp) Doctorie folosită mai ales în medicina populară preparată din fierturi de plante, care se aplică pe partea bolnavă a corpului sau cu care se fac băi ori infuzii Si: (înv) oblojitură (1). 2 Compresă îmbibată cu această doctorie Si: cataplasmă, pansament, (înv) oblojitură (2). 3 (Reg) Inhalație de aburi de fân opărit.

OBLOJEÁLĂ, oblojeli, s. f. (Pop.) Cataplasmă, compresă; pansament. [Pl. și: oblojele] – Obloji + suf. -eală.

OBLOJEÁLĂ, oblojeli, s. f. (Pop.) Cataplasmă, compresă; pansament. [Pl. și: oblojele] – Obloji + suf. -eală.

OBLOJEÁLĂ, oblojeli și oblojele, s. f. (Popular) Cataplasmă, pansament. Rănile dezlegate din bandaje și oblojeli. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 241. Mi-o închipuiam acum înconjurată de copii... făcînd oblojele dascălului Gheorghe. GANE, N. II 149. Tot îmbla din babă în babă cu descîntece și cu oblojele. CREANGĂ, P. 111.

OBLOJEÁLĂ ~éli f. pop. 1) Mijloc extern de tratament, prin aplicarea unei comprese, cataplasme sau unguent (pe partea bolnavă a corpului). 2) Aplicare a unor medicamente și a unor materiale sterile de protecție (vată, tifon) pe o rană sau pe un organ bolnav, pentru a le feri de infecție și a le vindeca; pansament. [Sil. -blo-] /a obloji + suf. ~eală

oblojeală f. compresă, cataplasm: umbla din babă în babă cu descântece și cu oblojele CR. [Tras din oblojì].

oblojeálă f., pl. elĭ. Acțiunea de a obloji. Cataplazmă, pastă pusă pe o bubă saŭ unflătură.

oblujea sf vz oblojeală


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

oblojeálă (pop.) (o-blo-) s. f., g.-d. art. oblojélii; pl. oblojéli

oblojeálă s. f. (sil. -blo-), g.-d. art. oblojélii; pl. oblojéli


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

OBLOJEÁLĂ s. v. bandaj, cataplasmă, compresă, fașă, pansament, prișniț, tifon.

oblojea s. v. BANDAJ. CATAPLASMĂ. COMPRESĂ. FAȘĂ. PANSAMENT. PRIȘNIȚ. TIFON.

Intrare: oblojeală
oblojeală1 (pl. -i) substantiv feminin
  • silabație: o-blo-
substantiv feminin (F56)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oblojea
  • oblojeala
plural
  • oblojeli
  • oblojelile
genitiv-dativ singular
  • oblojeli
  • oblojelii
plural
  • oblojeli
  • oblojelilor
vocativ singular
plural
oblojeală2 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F15)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oblojea
  • oblojeala
plural
  • oblojele
  • oblojelele
genitiv-dativ singular
  • oblojele
  • oblojelei
plural
  • oblojele
  • oblojelelor
vocativ singular
plural

oblojeală

  • exemple
    • Rănile dezlegate din bandaje și oblojeli. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 241.
      surse: DLRLC
    • Mi-o închipuiam acum înconjurată de copii... făcînd oblojele dascălului Gheorghe. GANE, N. II 149.
      surse: DLRLC
    • Tot îmbla din babă în babă cu descîntece și cu oblojele. CREANGĂ, P. 111.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Obloji + sufix -eală.
    surse: DEX '98 DEX '09