opțiuni
  • info

17 definiții pentru năbădăios

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NĂBĂDĂIOS, -OASĂ, năbădăioși, -oase, adj. (Adesea substantivat) 1. (Pop. și fam.) Care se supără ușor, care își iese repede din fire. ♦ Care se ține de glume, de farse. ♦ (Despre animale) Nărăvaș. 2. (Reg.) Epileptic. – Din năbădaie.

năbădăios, ~oasă [At: GORJAN, H. I, 54/22 / Pl: ~oși, ~oase / E: năbădaie + -os] (Pop) 1-2 smf, a (Reg) (Om) bolnav de epilepsie. 3-4 smf, a (Fam) (Persoană) isterică. 5-6 smf, a (Persoană) nebună. 7-8 smf, a (Om) iute la mânie. 9-10 smf, a (Om) supărăcios. 11-12 smf, a (Om) capricios. 13 a Înfocat. 14 a Aprig. 15 a Care se ține de năzbâtii Si: nebunatic. 16 a (D. animale) Nărăvaș (1). 17 a (D. animale) Sălbatic. 18 av (Rar) Cu lăcomie.

NĂBĂDĂIOS, -OASĂ, năbădăioși, -oase, adj. (Adesea substantivat) 1. (Pop. și fam.) Care se supără ușor, care își iese repede din fire. ♦ Care se ține de glume, de farse. ♦ (Despre animale) Nărăvaș. 2. (Reg.) Epileptic. – Năbădăi1 + suf. -os.

NĂBĂDĂIOS, -OASĂ, năbădăioși, -oase, adj. 1. (Despre oameni) Care își iese repede din fire; supărăcios, iute, aprins. Ce viață putea ea să aibă în casa acestui bătrîn zuliar și năbădăios. VLAHUȚĂ, O. A. III 16. Cu baba nu vă puneți... zise un flăcău mai năbădăios. CONTEMPORANUL, VI 297. Aoleo! ce bătăioasă! Îmblă tot năbădăioasă. ALECSANDRI, P. P. 352. ◊ (Substantivat) Începu să zbiere ca un năbădăios și închise ușa cu repeziciune. FILIMON, C. 226. ♦ Capricios, deșucheat. Junona porunci unei zîne năbădăioase să turbure mintea bietului Ercule. ISPIRESCU, U. 29. ♦ (Despre animale) Nărăvaș, sălbatic. Patru iepe, sirepe și năbădăioase. ISPIRESCU, U. 48. 2. (Regional) Epileptic. (Substantivat) Începu a tremura... ca un năbădăios. GORJAN, H. I 54.

NĂBĂDĂIOS ~oasă (~oși, ~oase) pop. 1) Care are năbădăi; supărăcios. 2) (despre animale) Care este nărăvaș; cu nărav. Cal ~. /năbădăi + suf. ~os

năbădăios a. 1. epileptic; 2. furios; 3. (fam. și ironic) strașnic: ochiade năbădăioase.

năbădăĭós, -oásă adj. (din bătăĭos cu pref. slav. na-). Apucat de năbădăĭ, navîrlios, furios: un orator năbădăĭos.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

năbădăios (pop., fam.) adj. m., pl. năbădăioși; f. năbădăioasă, pl. năbădăioase

năbădăios (pop., fam.) adj. m., pl. năbădăioși; f. năbădăioasă, pl. năbădăioase

năbădăios adj. m. (sil. -ios), pl. năbădăioși; f. sg. năbădăioașă, pl. năbădăioase

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NĂBĂDĂIOS s., adj. v. epileptic.

NĂBĂDĂIOS adj. v. furios, îndârjit, înfuriat, întărâtat, înverșunat, mâniat, mânios, pornit.

NĂBĂDĂIOS adj. v. nărăvaș.

NĂBĂDĂIOS adj. nărăvaș, nărăvit, (reg.) iabraș, (prin Ban.) bîvaș, (Ban.) porav, (prin Transilv.) poroș, (Transilv. și prin Maram.) sucaș, (Transilv.) șupar. (Cal ~.)

năbădăios adj. v. FURIOS. ÎNDÎRJIT.ÎNFURIAT. ÎNTĂRÎTAT. ÎNVERȘUNAT. MÎNIAT. MÎNIOS. PORNIT.

năbădăios s., adj. v. EPILEPTIC.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

năbădăios, -oasă, năbădăioși, oase adj. 1. (pop.) care se supără ușor 2. care se ține de farse 3. (reg.) epileptic

Intrare: năbădăios
năbădăios adjectiv
adjectiv (A51)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năbădăios
  • năbădăiosul
  • năbădăiosu‑
  • năbădăioasă
  • năbădăioasa
plural
  • năbădăioși
  • năbădăioșii
  • năbădăioase
  • năbădăioasele
genitiv-dativ singular
  • năbădăios
  • năbădăiosului
  • năbădăioase
  • năbădăioasei
plural
  • năbădăioși
  • năbădăioșilor
  • năbădăioase
  • năbădăioaselor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

năbădăios, năbădăioasăadjectiv

adesea substantivat
  • 1. popular familiar Care se supără ușor, care își iese repede din fire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: aprins iute supărăcios
    • format_quote Ce viață putea ea să aibă în casa acestui bătrîn zuliar și năbădăios. VLAHUȚĂ, O. A. III 16. DLRLC
    • format_quote Cu baba nu vă puneți... zise un flăcău mai năbădăios. CONTEMPORANUL, VI 297. DLRLC
    • format_quote Aoleo! ce bătăioasă! Îmblă tot năbădăioasă. ALECSANDRI, P. P. 352. DLRLC
    • format_quote Începu să zbiere ca un năbădăios și închise ușa cu repeziciune. FILIMON, C. 226. DLRLC
    • 1.1. Capricios, deșucheat. DLRLC
      sinonime: capricios deșucheat
      • format_quote Junona porunci unei zîne năbădăioase să turbure mintea bietului Ercule. ISPIRESCU, U. 29. DLRLC
    • 1.2. Care se ține de glume, de farse. DEX '09 DEX '98
    • 1.3. Despre animale: nărăvaș, sălbatic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: nărăvaș sălbatic
      • format_quote Patru iepe, sirepe și năbădăioase. ISPIRESCU, U. 48. DLRLC
  • 2. regional Epileptic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: epileptic
    • format_quote Începu a tremura... ca un năbădăios. GORJAN, H. I 54. DLRLC
etimologie:
  • năbădaie DEX '09
  • Năbădăi + sufix -os. DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.