9 definiții pentru nuntire
Explicative DEX
NUNTIRE, nuntiri, s. f. (Rar) Faptul de a (se) nunti; nuntit1. – V. nunti.
NUNTIRE, nuntiri, s. f. (Rar) Faptul de a (se) nunti; nuntit1. – V. nunti.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de bogdanrsb
- acțiuni
nuntire sf [At: R. GRECEANU, ap. CM. II, 65 / Pl: ~ri / E: nunti] (Îvp) 1-3 Nuntă (1-3). 4 (Pex) Căsătorie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NUNTIRE sf. Faptul de a nunti; serbarea nunții: pe cînd se pregătea la curte pentru ~a fiicei împăratului (ISP.).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Andreea H-I
- acțiuni
NUNTIRE, nuntiri, s. f. (Rar) Faptul de a nunti; nuntă. Se pregătea la curte pentru nuntirea fiicei împăratului cu voinicul. ISPIRESCU, L. 227.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
nuntire (rar) s. f., g.-d. art. nuntirii; pl. nuntiri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
nuntire (rar) s. f., g.-d. art. nuntirii; pl. nuntiri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
nuntire s. f., g.-d. art. nuntirii; pl. nuntiri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
NUNTIRE s. v. căsătorie, cununie, nuntă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
nuntire s. v. CĂSĂTORIE. CUNUNIE. NUNTĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
nuntire, nuntirisubstantiv feminin
-
- Se pregătea la curte pentru nuntirea fiicei împăratului cu voinicul. ISPIRESCU, L. 227. DLRLC
-
etimologie:
- nunti DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.