11 definiții pentru nuntit (s.n.)
- explicative DEX (4)
- ortografice DOOM (3)
- sinonime (2)
- tezaur (2)
Explicative DEX
NUNTIT1 s. n. (Rar) Nuntire. – V. nunti.
NUNTIT1 s. n. (Rar) Nuntire. – V. nunti.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de bogdanrsb
- acțiuni
nuntit1 sn [At: DDRF / Pl: ~uri / E: nunti] (Rar) 1-3 Nuntă (1-3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NUNTIT l. adj. 1 p. NUNTI ¶ 2 Căsătorit: trăiră în pace și veselie perechea ~ă (ISP.). II. sbst. Nuntire.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Andreea H-I
- acțiuni
nuntit a. acțiunea de a nunti și rezultatul ei: în ajunul zilei de nuntit.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
nuntit (rar) s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
nuntit (rar) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
nuntit s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
NUNTIT s. v. căsătorie, cununie, nuntă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
nuntit s. v. CĂSĂTORIE. CUNUNIE. NUNTĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Tezaur
NUNTIT2, -Ă adj. Care a făcut nunta (1), care este căsătorit. Trăiră în pace și în veselie perechea nuntită. ispirescu, l. 294. – pl.: nuntiți, -te. – v. nunti.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de Aura Dache
- acțiuni
NUNTIT1 s.n. (Rar) Nuntire. cf. ddrf, BARCIANU, ȘĂINEANU, D. U. – pl.: nuntituri. – v. nunti.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de Aura Dache
- acțiuni
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
nuntitsubstantiv neutru
etimologie:
- nunti DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.