53 de definiții pentru nimeni nimenea nime nimene nimine


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

nimeni [At: COD. VOR. 54/5 / G-D: ~mănui, (îrg) ~mului, ~munui, (reg) ~mănuie, ~nui / V: ~enea (G-D: ~mănuia, (înv) ~mănuilea, ~munuia, ~muluilea), (îrg) nime, nimea, ~ele, ~mene, ~eri, nimi, ~mine, ~minea (G-D: ~minuia), ~mini (G-D: ~minui, ~minlui), (înv) neminea (G-D: nemănuia, nemunuia) (reg) nima, nimă, ~enile, ~enilea, nimnea, nimni / E: ml nemo, -inem] 1 png (Îcn; înv și fără negație) Nici un om Si: (înv) neștine, (reg) nimeric. 2 png (Îs) Copil al nimănui Orfan. 3 png (Îe) A fi ca ~ de pe lume A fi ciudat, cu comportări neobișnuite. 4 png (Îe) A nu fi cununat cu ~ A nu avea nici o obligație față de cineva. 5 png (Îae) A nu depinde de cineva. 6 sm Om lipsit de valoare, căruia nu i se acordă nici o considerație. 7 sm (Reg; îs) Nimea (sau nima) oamenilor (sau a lumii) Om prăpădit, de nimic. 8 sm (Reg; îs) Nime-n drum Om fără adăpost.

NÍMENI pron. neg. (Indică inexistența unei ființe) Niciun om; nicio ființă. [Gen.-dat.: nimănui.Var.: nímenea, (reg.) níme, nímene pron. neg.] – Lat. nemo, neminem.

NÍMENI pron. neg. Nici un om; nici o ființă. [Gen.-dat.: nimănuiVar.: nímenea, (reg.) níme, nímene pron. neg.] – Lat. nemo, neminem.

NÍMENI pron. neg. Nici o persoană, nici un om. Copilul se ridică și, fără să se uite la nimeni, porni pe uliță în sus. REBREANU, R. II 33. Mă cuprinde dor adînc de țară Și n-am pe nimeni să-mi potoale dorul. IOSIF, P. 22. Taina voastră-n veci de veci La nimeni n-o s-o spui! COȘBUC, P. I 232. Nimeni nu o știa de unde este și cine este. NEGRUZZI, S. I 43. – Forme gramaticale: gen.-dat. nimănui și (regional) nimărui (ALECSANDRI, P.I 81), (învechit) nimului (GHICA, A. 728). – Variante: níme (HASDEU, R. V. 123, EMINESCU, O. I 55), nímene (CREANGĂ, A. 200, EMINESCU, O. I 55), nímenea (BENIUC, V. 59, SADOVEANU, P. M. 47, ANGHEL, PR. 7), (regional) nímine (RUSSO, O. 28) pron. neg.

NÍMENI pron. neg. Nici o persoană. ~ altul. [Var. nimenea] /<lat. nemo, neminem

nimeni pr. niciun om: n’a venit nimeni. [Lat. NEMINEM].

nímeni (vest), nímenea și -rea (est.; ea dift.) pron. negativ m. sing., gen. al nimănúĭ și -rúĭ saŭ al lu nim- (vrom. némene[a] și neme, d. lat. nêmo, némisis, din ne, nu și hômo, hôminis, om; it. [Pistoia] nimo, cors. nimu, sard. nemus. Nimerea e un rest de rotacizm ca și oamerĭ îld. oamenĭ). Nicĭ un om: nimenĭ nu e absolut fericit. – Vechĭ și nimene, nimenile(a), nimerile(a), nimele(a). Azĭ (maĭ rar) și níme(a), în Banat și Olt. nima. Gen. vechĭ și nimunúĭ, -urúĭ, -ulúĭ și -ălúĭ. Azĭ (Munt. vest) și nimuluĭ.

NÍME pron. neg. v. nimeni.

NÍME pron. neg. v. nimeni.

NÍMENE pron. neg. v. nimeni.

NÍMENE pron. neg. v. nimeni.

NÍMENEA pron. neg. v. nimeni.

NÍMENEA pron. neg. v. nimeni.

nime pr. Mold. nimeni: după el nime nu plângea. [Lat. NEMO].

níme și nímea (ea dift.) pron. Rar. Nimenĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

nímeni/(pop.) nímenea pr., g.-d. nimănúi/nimănúia

nímeni/nímenea pr., g.-d. nimănúi/nimănúia


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NÍMENI pron. (Munt. și prin Olt.) nimeric, (înv.) neștine. (~ să nu știe.)

NIMENI pron. (Munt. și prin Olt.) nimeric, (înv.) neștine. (~ să nu știe.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

nímeni pron. – Niciunul. – Var. nimene(a), nime, nimenilea, (Banat, Olt.) nima. Megl. nimen, nimea, nimini. Lat. nĕmo, nēmĭnem (Pușcariu 1130; Candrea-Dens., 1231; REW 5886), cf. it. nimo, sard. nimus, cors. nimo. Var. nime provine din nominativ (cf. om, oameni), sau reprezintă o formă disimulată. Gen. nimănui, nimărui, nimunui, nimălui.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

FORTUNA MULTIS DAT NIMIS, SATIS NULLI (lat.) multora soarta le dă prea mult, nimănui destul (cât i-ar trebui) – Martial, „Epigrammata”, 12, 10, 2.

MANN WIRD NIE BETROGEN, MAB BETRÜGT SICH SELBST (germ.) nimeni nu te poate înșela, te înșeli numai tu însuți – Goethe, „Maximen und Reflexionen”. Dacă ai căzut victima unei înșelătorii, înseamnă că eroarea se află în tine.

NEMO CENSETUR IGNORARE LEGEM (lat.) nimeni nu are voie să nu cunoască legea – Adagiu din dreptul roman. Necunoașterea legii nu constituie o justificare a nerespectării ei.

NEMO IUDEX IN CAUSA SUA (lat.) nimeni nu este judecător în propriul său proces – Adagiu din dreptul roman. Nu poți fi imparțial în judecarea propriei cauze.

NEMO PATRIAM, QUIA MAGNA EST, AMAT SED QUIA SUA (lat.) nimeni nu-și iubește patria fiindcă este mare, ci pentru că este a sa – Seneca, „Epistulae”, 66, 26.

NEMO PRAESUMITUR MALUS NISI PROBETUR (lat.) nimeni nu este socotit vinovat dacă nu se dovedește (vinovăția) – Principiu de drept roman.

NEMO PROPHETA IN PATRIA SUA (lat.) nimeni nu este profet în țara sa – Luca, 4, 24.

RES NULLIUS (lat.) lucru al nimănui – Termen juridic desemnând un bun asupra căruia nu există drept de proprietate.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

neica nimeni expr. (peior.) individ insignifiant.

Intrare: nimeni
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P79)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • nimeni
plural
genitiv-dativ singular
  • nimănui
  • nimănuia
plural
nimenea pronume negativ
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P79.3)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • nimenea
plural
genitiv-dativ singular
  • nimănui
  • nimănuia
plural
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P79.1)
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • nime
plural
genitiv-dativ singular
  • nimănui
  • nimănuia
plural
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P79.2)
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • nimene
plural
genitiv-dativ singular
  • nimănui
  • nimănuia
plural
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P79.4)
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • nimine
plural
genitiv-dativ singular
  • nimănui
  • nimănuia
plural

nimeni nimenea nime nimene nimine

  • 1. (Indică inexistența unei ființe) Niciun om; nicio ființă.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: neștine nimeric antonime: cineva 4 exemple
    exemple
    • Copilul se ridică și, fără să se uite la nimeni, porni pe uliță în sus. REBREANU, R. II 33.
      surse: DLRLC
    • Mă cuprinde dor adînc de țară Și n-am pe nimeni să-mi potoale dorul. IOSIF, P. 22.
      surse: DLRLC
    • Taina voastră-n veci de veci La nimeni n-o s-o spui! COȘBUC, P. I 232.
      surse: DLRLC
    • Nimeni nu o știa de unde este și cine este. NEGRUZZI, S. I 43.
      surse: DLRLC
  • comentariu regional învechit Forme gramaticale: genitiv-dativ și: nimărui, nimului.
    surse: DLRLC

etimologie: