13 definiții pentru neofit

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NEOFIT, -Ă, neofiți, -te, s. m. și f. Persoană care a îmbrățișat de curând o nouă religie, abandonând credința veche; p. ext. persoană care a aderat de curând la o cauză sau care a intrat de curând într-o grupare, într-o colectivitate etc. și este încă neinițiată deplin. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néophyte.

NEOFIT, -Ă, neofiți, -te, s. m. și f. Persoană care a îmbrățișat de curând o nouă religie, abandonând credința veche; p. ext. persoană care a aderat de curând la o cauză sau care a intrat de curând într-o grupare, într-o colectivitate etc. și este încă neinițiată deplin. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néophyte.

neofit sm [At: GTN (1836), 86 bis 1/1 / P: ne-o~ / Pl: ~iți / E: fr néophyte] 1 Persoană convertită de curând la o altă credință, de obicei la creștinism. 2 (Pex) Persoană care aderă de curând la o cauză, care a intrat de curând într-o colectivitate, grupare etc., nefiind încă inițiată deplin Vz începător.

NEOFIT, -Ă, neofiți, -te, s. m. și f. Persoană care a îmbrățișat de curînd o religie (abandonînd credința veche); p. ext. persoană intrată de curînd într-o grupare, o societate, o asociație etc. și încă neinițiată. Aceasta le-a dovedit el atunci cu toată înfocarea de neofit și poate cu o... pripită confuzie a textelor. C. PETRESCU, A. 318. Numele neofiților sau noilor botezați. ODOBESCU, S. I 452.

NEOFIT, -Ă s.m. și f. Persoană recent convertită la o religie; (p. ext.) proaspăt aderent la o grupare, la o societate etc. [< fr. néophyte, cf. lat. neophytus, gr. neophytos].

NEOFIT, -Ă s. m. f. cel convertit recent la o religie; (p.ext.) cel care a aderat de curând la o doctrină, la un partid. etc.; începător. (< fr. néophyte, lat. neophytus, gr. neophytos)

NEOFIT ~ți m. 1) Persoană care a trecut de curând la o altă credință; prozelit. 2) Adept nou și înflăcărat al unei doctrine sau concepții; prozelit. [Sil. ne-o-] /<fr. néophyte

* neofít, -ă adj. (vfr. neóphytos, d. néos, noŭ, și phýo, mă nasc; lat. néophytus, it. neófito. V. zoo-fit). Convertit de curînd. Și neofít (după fr. néophyte). V. proselit.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

neofit (desp. ne-o-) s. m., pl. neofiți

neofit (ne-o-) s. m., pl. neofiți

neofit s. m. (sil. ne-o-), pl. neofiți

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NEOFIT s. v. debutant, începător.

Intrare: neofit
  • silabație: ne-o-fit info
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • neofit
  • neofitul
  • neofitu‑
plural
  • neofiți
  • neofiții
genitiv-dativ singular
  • neofit
  • neofitului
plural
  • neofiți
  • neofiților
vocativ singular
  • neofitule
  • neofite
plural
  • neofiților
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

neofit, neofițisubstantiv masculin
neofi, neofitesubstantiv feminin

  • 1. Persoană care a îmbrățișat de curând o nouă religie, abandonând credința veche. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: prozelit
    • format_quote Numele neofiților sau noilor botezați. ODOBESCU, S. I 452. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Persoană care a aderat de curând la o cauză sau care a intrat de curând într-o grupare, într-o colectivitate etc. și este încă neinițiată deplin. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00
      • format_quote Aceasta le-a dovedit el atunci cu toată înfocarea de neofit și poate cu o... pripită confuzie a textelor. C. PETRESCU, A. 318. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.