neofit sm [At: GTN (1836), 86 bis 1/1 / P: ne-o~ / Pl: ~iți / E: fr néophyte] 1 Persoană convertită de curând la o altă credință, de obicei la creștinism. 2 (Pex) Persoană care aderă de curând la o cauză, care a intrat de curând într-o colectivitate, grupare etc., nefiind încă inițiată deplin Vz începător.