NEOFIT, -Ă, neofiți, -te, s. m. și f. Persoană care a îmbrățișat de curînd o religie (abandonînd credința veche); p. ext. persoană intrată de curînd într-o grupare, o societate, o asociație etc. și încă neinițiată. Aceasta le-a dovedit el atunci cu toată înfocarea de neofit și poate cu o... pripită confuzie a textelor. C. PETRESCU, A. 318. Numele neofiților sau noilor botezați. ODOBESCU, S. I 452.