14 definiții pentru nehotărâre

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NEHOTĂRÂRE s. f. Lipsă de hotărâre; ezitare, șovăială, îndoială. – Pref. ne- + hotărâre.

nehotărâre sf [At: VLAHUȚĂ, N. 163] 1 Lipsă de hotărâre Si: ezitare, indecizie, șovăială. 2 (Rar) Însușire a unui lucru de a nu fi bine format, conturat. 3 (Rar) Lipsă de precizie. 4 (Rar) Lipsă de claritate. etimologie lipsă în original

NEHOTĂRÂRE s. f. Lipsă de hotărâre; ezitare, șovăială, îndoială. – Ne- + hotărâre.

NEHOTĂRÎRE s. f. Lipsă de hotărîre, ezitare, șovăială, îndoială. E în mine o nehotărîre parcă aproape de panică. CAMIL PETRESCU, U. N. 295. Evantia, îngrozită de cele ce auzise din gura lui Ahile, se frămînta în frigurile nehotărîrii. BART, E. 343.

nehotărîre f. Caracteru celuĭ nehotărît, indeciziune.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

nehotărâre s. f., g.-d. art. nehotărârii

nehotărâre s. f., g.-d. art. nehotărârii

nehotărâre s. f., g.-d. art. nehotărârii; pl. nehotărâri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NEHOTĂRÂRE s. 1. v. nesiguranță. 2. v. ezitare.

NEHOTĂRÎRE s. 1. ezitare, nesiguranță, șovăială, șovăire. (~ cuiva la mers.) 2. codeală, codire, ezitare, fluctuație, îndoială, pregetare, șovăială, șovăire, (livr.) indecizie, (pop.) preget, (fig.) oscilare, oscilație. (~ lui era nejustificată.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

NEHOTĂRÎRE. Subst. Nehotărîre, ezitare, codeală, codire, șovăială (fig.), șovăire (fig.), pregetare (pop.), indecizie. Îndoială, îndoire (înv.), nesiguranță, incertitudine, dubiu, semn de întrebare (fig.), echivoc, ambiguitate. Suspiciune, neîncredere, rezervă. Nestatornicie, instabilitate, nestabilitate, inconstanță, inconsecvență, neconsecvență; oscilare (fig.), oscilație (fig.), fluctuație, pendulare (fig.) Sfială, sfiiciune, sfiire, timiditate. Adj. Nehotărît, ezitant, șovăitor (fig.), șovăit (rar), șovăielnic (fig.), șovăind (rar), indecis, nedecis. Îndoielnic, îndoios (rar), nesigur, neclar, vag, echivoc, ambiguu (livr.), incert, dubios, suspect. Suspicios, neîncrezător, rezervat. Nestatornic, instabil, nestabil, schimbător, inconstant, neconstant, inconsecvent, neconsecvent; oscilant (fig.), fluctuant. Sfios, sfiicios, sfieț (înv.), timid. Vb. A fi nehotărît, a ezita, a se codi, a șovăi (fig.), a pregeta (pop.). A fi nesigur, a se îndoi, a sta la îndoială, a nu avea certitudinea, a fi în dubiu, a fi sub semn de întrebare, a sta în cumpănă, a cumpăni, a cîntări (fig.). A suspecta, a nu avea încredere (în ceva, în cineva). A oscila (fig.), a pendula (fig.). A se sfii, a nu îndrăzni, a nu se încumeta, a se jena să.... Adv. Fără convingere, fără siguranță; cu șovăire, cu pași nesiguri. În cumpănă, în cumpănire. V. evitare, frică, instabilitate, prudență, suspiciune.

Intrare: nehotărâre
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nehotărâre
  • nehotărârea
plural
genitiv-dativ singular
  • nehotărâri
  • nehotărârii
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

nehotărâresubstantiv feminin

  • 1. Lipsă de hotărâre. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote E în mine o nehotărîre parcă aproape de panică. CAMIL PETRESCU, U. N. 295. DLRLC
    • format_quote Evantia, îngrozită de cele ce auzise din gura lui Ahile, se frămînta în frigurile nehotărîrii. BART, E. 343. DLRLC
etimologie:
  • Prefix ne- + hotărâre. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.