17 definiții pentru neguța

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NEGUȚA, neguțez, vb. I. Tranz. (Înv. și pop.) 1. A face negoț. ♦ Refl. recipr. A se tocmi, a se târgui; fig. a duce tratative cu cineva pentru a-i smulge o favoare, oferindu-i în schimb altceva. 2. A cumpăra. – Lat. negotiari sau din negoț.

NEGUȚA, neguțez, vb. I. Tranz. (Înv. și pop.) 1. A face negoț. ♦ Refl. recipr. A se tocmi, a se târgui; fig. a duce tratative cu cineva pentru a-i smulge o favoare, oferindu-i în schimb altceva. 2. A cumpăra. – Lat. negotiari sau din negoț.

neguța [At: ROSETTI, B. 90 / V (îvp) ~goța, ~goți, nigoța, nigu~ / Pzi: ez, (rar) negoț / E: ml negotiare] (Îvp) 1 vt A negocia (1). 2 vrr A se târgui în vederea încheierii unei tranzacții comerciale. 3 vt A cumpăra. 4 vt A vinde.

NEGUȚA, neguțez, vb. I. Tranz. (Învechit și arhaizant) A vinde sau a cumpăra (o marfă) discutînd prețul, tocmindu-se; a face negoț, a negustori. Scotea în fiecare primăvară piei de vulpe... pe care le neguța cu pricepere în tîrg la Sebeș. SADOVEANU, V. F. 147. ♦ Refl. A se tocmi, a se tîrgui. N-am eu coraj acuma să mă neguțez. Dumneata cercetezi și numeri marfa și-mi pui banii pe masă. SADOVEANU, B. 98. ♦ Refl. Fig. A duce tratative cu cineva pentru a-i smulge o favoare, oferindu-i în schimb altceva; a se tîngui[1]. A prins... a se neguța cu dînsul, ca să nu-i jupească toate spatele. SBIERA, P. 20. – Prez. ind. și: (rar) negoț (GOROVEI, C. 109). – Variantă: negoța (CAMILAR, N. II 410) vb. I.

  1. Tângui nu are un astfel de sens. Probabil este vorba de târgui. — gall

A NEGUȚA ~ez tranz. înv. pop. (mărfuri) A vinde sau a cumpăra, ducând tratative cu partea interesată asupra prețului. /<lat. negotiari

A SE NEGUȚA mă ~ez intranz. înv. pop. 1) A căuta să convină asupra prețului prin concesii reciproce (mai ales în procesul de vânzare-cumpărare particulară); a se târgui. 2) A discuta în contradictoriu (încercând să ajungă la înțelegere). /<lat. negotiari

negoți[1] v vz neguța modificată

  1. În original, greșit tipărit: negiți. Vezi forma acestei variante în definiția principală. O confirmă și ordonarea alfabetică incorectă a definiției de față — LauraGellner

2) negóț și uțéz, a -uțá v. tr. (lat. *negotiare, cl. -ari; it. negoziare. El negoață, să negoațe, neguțăm. V. negociez, negustor). Vechĭ. Cumpăr la mezat. Azĭ. Est. Tratez p. a cumpăra, tocmesc: a neguța o vită, o marfă. V. intr. Negociez, mă tîrguĭesc, mă tocmesc: odată și nu maĭ neguța!

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

neguța (a ~) (înv., pop.) vb., ind. prez. 1 sg. neguțez, 3 neguțea; conj. prez. 1 sg. să neguțez, 3 să neguțeze corectat(ă)

neguța (a ~) (înv., pop.) vb., ind. prez. 3 neguțea

neguța vb., ind. prez. 1 sg. neguțez, 3 sg. și pl. neguțea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NEGUȚA vb. v. achiziționa, cumpăra, lua, procura, târgui, tocmi, vinde.

neguța vb. v. ACHIZIȚIONA. CUMPĂRA. LUA. PROCURA. TÎRGUI. TOCMI. VINDE.

Intrare: neguța
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • neguța
  • neguțare
  • neguțat
  • neguțatu‑
  • neguțând
  • neguțându‑
singular plural
  • neguțea
  • neguțați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • neguțez
(să)
  • neguțez
  • neguțam
  • neguțai
  • neguțasem
a II-a (tu)
  • neguțezi
(să)
  • neguțezi
  • neguțai
  • neguțași
  • neguțaseși
a III-a (el, ea)
  • neguțea
(să)
  • neguțeze
  • neguța
  • neguță
  • neguțase
plural I (noi)
  • neguțăm
(să)
  • neguțăm
  • neguțam
  • neguțarăm
  • neguțaserăm
  • neguțasem
a II-a (voi)
  • neguțați
(să)
  • neguțați
  • neguțați
  • neguțarăți
  • neguțaserăți
  • neguțaseți
a III-a (ei, ele)
  • neguțea
(să)
  • neguțeze
  • neguțau
  • neguța
  • neguțaseră
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • negoța
  • negoțare
  • negoțat
  • negoțatu‑
  • negoțând
  • negoțându‑
singular plural
  • negoțea
  • negoțați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • negoțez
(să)
  • negoțez
  • negoțam
  • negoțai
  • negoțasem
a II-a (tu)
  • negoțezi
(să)
  • negoțezi
  • negoțai
  • negoțași
  • negoțaseși
a III-a (el, ea)
  • negoțea
(să)
  • negoțeze
  • negoța
  • negoță
  • negoțase
plural I (noi)
  • negoțăm
(să)
  • negoțăm
  • negoțam
  • negoțarăm
  • negoțaserăm
  • negoțasem
a II-a (voi)
  • negoțați
(să)
  • negoțați
  • negoțați
  • negoțarăți
  • negoțaserăți
  • negoțaseți
a III-a (ei, ele)
  • negoțea
(să)
  • negoțeze
  • negoțau
  • negoța
  • negoțaseră
niguța
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
nigoța
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
negoți
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

neguța, neguțezverb

învechit popular
  • 1. A face negoț. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: negustori
    • format_quote Scotea în fiecare primăvară piei de vulpe... pe care le neguța cu pricepere în tîrg la Sebeș. SADOVEANU, V. F. 147. DLRLC
    • 1.1. reflexiv reciproc A se tocmi, a se târgui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote N-am eu coraj acuma să mă neguțez. Dumneata cercetezi și numeri marfa și-mi pui banii pe masă. SADOVEANU, B. 98. DLRLC
      • 1.1.1. figurat A duce tratative cu cineva pentru a-i smulge o favoare, oferindu-i în schimb altceva. DEX '09 DLRLC
        • format_quote A prins... a se neguța cu dînsul, ca să nu-i jupească toate spatele. SBIERA, P. 20. DLRLC
  • 2. Cumpăra. DEX '09 DEX '98
    sinonime: cumpăra
  • comentariu rar Prezent indicativ și: negoț. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.