12 definiții pentru nedeie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

nedeie sf [At: HERODOT (1654), 14 / V: (înv) ~eaie, ~diaie / Pl: ~dei, ~ / E: slv нєдѣлꙗ „duminică”] 1 Serbare populară câmpenească organizată, de obicei, cu prilejul unei sărbători sau al unui hram. 2 (Reg) Târg ținut în zi de sărbătoare. 3 (Reg; spc) Târg săptămânal. 4 (Trs; pex) Loc unde se adună oamenii să petreacă și să danseze la nedeie (1). 5 (Trs) Vârf de munte fără vegetație sau acoperit cu iarbă și mușchi. 6 (Trs) Loc pe unde se trece, peste munte, în localitatea vecină.

NEDÉIE, nedei, s. f. 1. Petrecere câmpenească populară de origine pastorală organizată de obicei cu prilejul unei sărbători sau al unui hram. 2. Loc (plan) pe vârful unui munte. [Pl. și: nedeie] – Din sl. nedĕlja „duminică”.

NEDÉIE, nedei, s. f. 1. Petrecere câmpenească populară de origine pastorală organizată de obicei cu prilejul unei sărbători sau al unui hram. 2. Loc (plan) pe vârful unui munte. [Pl. și: nedeie] – Din sl. nedĕlja „duminică”.

NEDÉIE, nedei, s. f. (Regional) 1. Întrunire cîmpenească populară, de obicei cu prilejul unei sărbători sau al unui hram. O zi în care se face aici rugă sau nedeie. I. IONESCU, M. 605. 2. Loc plan pe vîrful unui munte. Să las staniști și nedeie, Și să schimb tăcerea lor Cu mult zgomot, multă larmă Din cetate. COȘBUC, P. II 168.

nedeie f. petrecere de vară (la sătenii bănățeni și ardeleni). [Vechiu-rom. nedeae, sărbătoare, adunare solemnă = slav. NEDEĬEĬA, dumineca].

nedéĭe f., pl. (vsl. bg. sîrb nedelĭa, duminică, săptămînă, d. ne-, ne-, nu, și dĭelo, dĭĕla, lucru, lucrare. V. delă). Mold. L.V. Iarmaroc, bîlcĭ. Azĭ. Olt. Ban. Trans. Mic bîlcĭ și horă a maĭ multor sate la un loc la marile sărbătorĭ de primăvară, vară și toamnă. – În Olt. și rugă și (laa munte) góvie. V. zbor 3.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

nedéie s. f., art. nedéia, g.-d. art. nedéii; pl. nedéi, art. nedéile (-de-i-)

nedéie s. f., art. nedéia, g.-d. art. nedéii; pl. nedéi


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

nedéie, nedei, s.f. – 1. După înțelesul popular de azi, reprezintă „vârfuri goale, fără păduri, acoperite cu pășuni întinse de ierburi și mușchi”. 2. (înv.) Bătrânii mai povestesc despre vestitele târguri de vite care se țineau pe munte (Rodna), pe la Sf. Ilie Proorocul. Pe Nedeia Grajdului (1.855 m), Nedeia Șasă (1.700 m), Nedeia Bârledelor și Nedeia Mică se pot urmări și acum drumurile pe care veneau maramureșenii și moldovenii cu carele. Acolo, sus, pe nedei, se făcea schimbul de mărfuri între locuitorii diferitelor provincii (Morariu, 1937: 11). Într-un document din 30 aprilie 1736 se pomenește despre existența „din timpuri străvechi” a unei întâlniri anuale care are loc de Sf. Petru și Pavel (29 iunie) la locul numit Stog (Știol) și unde „multă lume din Moldova și Polonia se adună sub formă de târg, vinde și cumpără diferite produse și se distrează”. În 1738, târgul se desființează printr-un ordin al autorităților comitatului Maramureș. Tradiția se reia în 1968 sub forma Festivalului folcloric Hora de la Prislop (v. Tomi, 2005: 84). ♦ Atestat sec. XVI (Mihăilă, 1974). – Din sl. nedélja „duminică” (Șăineanu, Scriban, DEX, MDA), ceea ce înseamnă că, la început, bâlciurile numite astfel se făceau duminica (Iordan, 1963: 52).

nedéie, nedei, s.f. – 1. După înțelesul popular de azi, reprezintă „vârfuri goale, fără păduri, acoperite cu pășuni întinse de ierburi și mușchi”. 2. Bătrânii mai povestesc despre vestitele târguri de vite care se țineau pe munte (pe Rodna), pe la Sf. Ilie Proorocul. Pe Nedeia Grajdului (1855 m.), Nedeia Șasă (1700 m.), Nedeia Bârledelor și Nedeia Mică se pot urmări și acum drumurile pe care veneau maramureșenii și moldovenii cu carele. Acolo, sus, pe nedei, se făcea schimbul de mărfuri între locuitorii deferitelor provincii (Morariu 1937: 11). Într-un document din 30 aprilie 1736 se pomenește despre existența „din timpuri străvechi” a unei întâlniri anuale care are loc de Sf. Petru și Pavel (29 iunie) la locul numit Stog (Știol) și unde „multă lume din Moldova și Polonia se adună sub formă de târg, vinde și cumpără diferite produse și se distrează”. În 1738 târgul se desființează printr-un ordin al autorităților comitatului Maramureș. Tradiția se reia în 1968 sub forma Festivalului folcloric Hora de la Prislop (v. Tomi 2005, 84). – Din sl. nedélja „duminică”, ceea ce înseamnă că, la început, bâlciurile numite astfel se făceau duminica (Iordan 1963: 52).

Intrare: nedeie
nedeie1 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F130)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nedeie
  • nedeia
plural
  • nedei
  • nedeile
genitiv-dativ singular
  • nedei
  • nedeii
plural
  • nedei
  • nedeilor
vocativ singular
plural
nedeie2 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F129)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nedeie
  • nedeia
plural
  • nedeie
  • nedeiele
genitiv-dativ singular
  • nedeie
  • nedeiei
plural
  • nedeie
  • nedeielor
vocativ singular
plural

nedeie

  • 1. Petrecere câmpenească populară de origine pastorală organizată de obicei cu prilejul unei sărbători sau al unui hram.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • O zi în care se face aici rugă sau nedeie. I. IONESCU, M. 605.
      surse: DLRLC
  • 2. Loc (plan) pe vârful unui munte.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Să las staniști și nedeie, Și să schimb tăcerea lor Cu mult zgomot, multă larmă Din cetate. COȘBUC, P. II 168.
      surse: DLRLC

etimologie: