10 definiții pentru nechemat (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NECHEMÁT, -Ă, nechemați, -te, adj., s. m. și f. 1. (Om) care nu a fost chemat, poftit, invitat (undeva); care nu este dorit (undeva). 2. (Om) care nu este indicat, îndreptățit (să spună sau să facă ceva); nepriceput, incompetent, ignorant. – Pref. ne- + chemat.

nechemat, ~ă [At: DLRU / Pl: ~ați, ~e / E: ne- + chemat] 1 a Care nu a fost chemat, invitat undeva. 2 a Care nu este dorit undeva. 3-4 smf, a (Pex) (Om) care nu este indicat, îndreptățit să spună sau să facă ceva. 5-6 smf, a (Om) nepriceput (3). 7-8 smf, a (Om) incompetent. 9 a Inadecvat. 10 a Inoportun.

NECHEMÁT, -Ă, nechemați, -te, adj., s. m. și f. 1. Care nu a fost chemat, poftit, invitat (undeva); care nu este dorit (undeva). 2. Adj., s. m. și f. (Cel) care nu este indicat, îndreptățit (să spună sau să facă ceva); nepriceput, incompetent, ignorant. – Ne- + chemat.

NECHEMÁT, -Ă, nechemați, -te, adj. Nepriceput, incompetent, ignorant.

nechemát, -ă adj. Lipsit de chemare, fără entuziazm, fără autoritate saŭ fără competență: la politică se îndeasă toțĭ nechemațiĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

nechemát adj. m., s. m., pl. nechemáți; adj. f., s. f. nechemátă, pl. nechemáte

nechemát adj. m., s. m., pl. nechemáți; f. sg. nechemátă, pl. nechemáte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NECHEMÁT adj., s. 1. adj. neinvitat, nepoftit. (O persoană ~.) 2. adj., s. v. incapabil.

NECHEMAT adj., s. 1. adj. neinvitat, nepoftit. (O persoană ~.) 2. adj., s. ignorant, incapabil, incompetent, necapabil, necompetent, neisprăvit, nepregătit, nepriceput, neștiutor, prost, (fam.) ageamiu. (Un meseriaș ~.)

Intrare: nechemat (adj.)
nechemat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nechemat
  • nechematul
  • nechematu‑
  • nechema
  • nechemata
plural
  • nechemați
  • nechemații
  • nechemate
  • nechematele
genitiv-dativ singular
  • nechemat
  • nechematului
  • nechemate
  • nechematei
plural
  • nechemați
  • nechemaților
  • nechemate
  • nechematelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

nechemat, -ă nechemată

  • 1. (Om) care nu a fost chemat, poftit, invitat (undeva); care nu este dorit (undeva).
    surse: DEX '09
  • 2. (Om) care nu este indicat, îndreptățit (să spună sau să facă ceva).
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: ignorant incompetent nepriceput

etimologie:

  • Prefix ne- + chemat.
    surse: DEX '09