9 definiții pentru nebunesc


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NEBUNÉSC, -EÁSCĂ, nebunești, adj. Care denotă lipsă de rațiune, de minte; necugetat, nesocotit. ♦ Care depășește cu mult intensitatea, mărimea, cantitatea etc. obișnuită; excesiv, exagerat. – Nebun + suf. -esc.

NEBUNÉSC, -EÁSCĂ, nebunești, adj. Care denotă lipsă de rațiune, de minte; necugetat, nesocotit. ♦ Care depășește cu mult intensitatea, mărimea, cantitatea etc. obișnuită; excesiv, exagerat. – Nebun + suf. -esc.

nebunesc, ~ească a [At: CORESI, EV. 398 / Pl: ~ești / E: nebun + -esc] 1 (Înv) Rău. 2 (Înv) Ticălos. 3 (Trs; d. ciuperci) Otrăvitor. 4 Care denotă lipsă de rațiune Si: absurd, nechibzuit, nesocotit, prostesc. 5 Care depășește limitele obișnuitului prin lipsă de chibzuință. 6 (Pex) Exagerat de mare. 7 (Pex) Foarte intens. 8 (Pex) Foarte mult. 9 (Reg; îs) Mere ~ești Varietate de mere foarte mari, roșii și cu gust dulce.

NEBUNÉSC, -EÁSCĂ, nebunești, adj. Necugetat, nesăbuit, nesocotit. Mi-a venit deodată un gînd nebunesc. DEMETRIUS, C. 54. Nebuneasca lui sumeție se sfărmă în sfîrșit. NEGRUZZI, S. I 177.

NEBUNÉSC ~eáscă (~éști) 1) Care vădește nebunie; demențial. 2) Care este lipsit de rațiune; nesocotit; necugetat; nechibzuit. 3) fig. Care depășește limitele obișnuite, întrecând măsura; nesocotit; necugetat; nechibzuit. /nebun + suf. ~esc

1) nebunésc, -eáscă adj. De nebun: fugă nebunească.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

nebunésc adj. m., f. nebuneáscă; pl. m. și f. nebunéști

nebunésc adj. m., f. nebuneáscă; pl. m. și f. nebunéști


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NEBUNÉSC adj. 1. dement, demențial, smintit. (Un act ~.) 2. nebun, nechibzuit, necugetat, necumpănit, necumpătat, nesăbuit, nesocotit, prostesc, (rar) nejudecat, neprecugetat, (reg.) nechitit. (Faptă ~.)

NEBUNESC adj. 1. dement, demențial, smintit. (Un act ~.) 2. nebun, nechibzuit, necugetat, necumpănit, necumpătat, nesăbuit, nesocotit, prostesc, (rar) nejudecat, neprecugetat, (reg.) nechitit. (Faptă ~.)

Intrare: nebunesc
nebunesc adjectiv
adjectiv (A81)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nebunesc
  • nebunescul
  • nebunescu‑
  • nebunească
  • nebuneasca
plural
  • nebunești
  • nebuneștii
  • nebunești
  • nebuneștile
genitiv-dativ singular
  • nebunesc
  • nebunescului
  • nebunești
  • nebuneștii
plural
  • nebunești
  • nebuneștilor
  • nebunești
  • nebuneștilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

nebunesc

  • 1. Care denotă lipsă de rațiune, de minte.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: necugetat nesocotit nesăbuit 2 exemple
    exemple
    • Mi-a venit deodată un gînd nebunesc. DEMETRIUS, C. 54.
      surse: DLRLC
    • Nebuneasca lui sumeție se sfărmă în sfîrșit. NEGRUZZI, S. I 177.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Care depășește cu mult intensitatea, mărimea, cantitatea etc. obișnuită.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: exagerat excesiv

etimologie:

  • Nebun + sufix -esc.
    surse: DEX '98 DEX '09