8 definiții pentru năvălire


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

năvălire sf [At: NECULCE, L. 332 / Pl: ~ri / E: năvăli] 1 Repezire asupra cuiva cu intenții agresive sau criminale Si: (înv) năbușeală (1). 2 (Mil) Atac. 3 (Mil) Invazie. 4 Năpustire asupra cuiva. 5 (Înv) Viteză. 6 (Înv) Grabă. 7 Revărsare abundentă și violentă a sângelui, a lacrimilor etc. 8 Înghesuială.

NĂVĂLÍRE, năvăliri, s. f. Acțiunea de a năvăli și rezultatul ei. – V. năvăli.

NĂVĂLÍRE, năvăliri, s. f. Acțiunea de a năvăli și rezultatul ei. – V. năvăli.

NĂVĂLÍRE, năvăliri, s. f. Acțiunea de a năvăli; atac, asalt, invazie. Ce socotiți că mi-ți era? o mulțime de jigănii mici și urîte la vedere... pornite spre năvălire. ISPIRESCU, U. 100. Albert, craiul Lehiei, făcut-au un vis mare, Un vis de năvălire. ALECSANDRI, P. A. 137. Îi făcură cunoscut că Mihai-vodă nu se privește în Ardeal decît ca un guvernator spre a administra țara și a o păzi de năvălirile dușmanilor. BĂLCESCU, O. II 270.

năvălíre f. Acțiunea de a năvăli, invaziune.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

năvălíre s. f., g.-d. art. năvălírii; pl. năvălíri

năvălíre s. f., g.-d. art. năvălírii; pl. năvălíri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NĂVĂLÍRE s. 1. (MIL.) v. asalt. 2. v. erupție.

NĂVĂLIRE s. 1. (MIL.) asalt, atac, iureș, năvală, (înv. și reg.) șturm. (~ dezlănțuită împotriva cetății.) 2. erupție, irupere, irupție, izbucnire, răbufnire, țîșnire. (~ petrolului din pămînt.)

Intrare: năvălire
năvălire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năvălire
  • năvălirea
plural
  • năvăliri
  • năvălirile
genitiv-dativ singular
  • năvăliri
  • năvălirii
plural
  • năvăliri
  • năvălirilor
vocativ singular
plural

năvălire

  • 1. Acțiunea de a năvăli și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: asalt atac invazie 3 exemple
    exemple
    • Ce socotiți că mi-ți era? o mulțime de jigănii mici și urîte la vedere... pornite spre năvălire. ISPIRESCU, U. 100.
      surse: DLRLC
    • Albert, craiul Lehiei, făcut-au un vis mare, Un vis de năvălire. ALECSANDRI, P. A. 137.
      surse: DLRLC
    • Îi făcură cunoscut că Mihai-vodă nu se privește în Ardeal decît ca un guvernator spre a administra țara și a o păzi de năvălirile dușmanilor. BĂLCESCU, O. II 270.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi năvăli
    surse: DEX '98 DEX '09