Definiția cu ID-ul 923514:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NĂVĂLIRE, năvăliri, s. f. Acțiunea de a năvăli; atac, asalt, invazie. Ce socotiți că mi-ți era? o mulțime de jigănii mici și urîte la vedere... pornite spre năvălire. ISPIRESCU, U. 100. Albert, craiul Lehiei, făcut-au un vis mare, Un vis de năvălire. ALECSANDRI, P. A. 137. Îi făcură cunoscut că Mihai-vodă nu se privește în Ardeal decît ca un guvernator spre a administra țara și a o păzi de năvălirile dușmanilor. BĂLCESCU, O. II 270.