17 definiții pentru asalt
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ASÁLT, asalturi, s. n. 1. Atac (militar) decisiv pentru cucerirea unui loc întărit, a unui obiectiv sau pentru a sparge rezistența inamicului. ◊ Loc. vb. A da asalt = a ataca; a năvăli. ◊ Expr. A lua cu asalt = a cuceri printr-un atac hotărâtor ♦ Fig. Acțiune sau luptă hotărâtă. Asaltul împotriva analfabetismului. 2. Luptă, exercițiu, întrecere de floretă. – Din it. assalto.
asalt sn [At: E. VĂCĂRESCU, ap. HEM 1795 / Pl: ~uri / E: it assalto] 1 Atac decisiv pentru cucerirea unui loc întărit și pentru a sparge rezistența inamicului Si: (pop) iureș, năvală. 2 Asediu (1). 3 (Îe) A da ~ A ataca cu forțe militare. 4 (Îe) A lua cu ~ A cuceri printr-un asalt (1). 5 (Îs) Batalion de ~ Batalion de șoc. 6 (Pan) Luptă asiduă în politică, ideologie etc. 7 (Pan) Insistență amoroasă. 8 Formă de atac la scrimă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ASÁLT, asalturi, s. n. 1. Atac (militar) decisiv pentru cucerirea unui loc întărit, a unui obiectiv sau pentru a sparge rezistența inamicului. ◊ Loc. vb. A da asalt = a ataca; a năvăli. ◊ Expr. A lua cu asalt = a cuceri printr-un atac hotărâtor. ♦ (Fig.) Acțiune sau luptă hotărâtă. Asaltul împotriva analfabetismului. 2. Luptă, exercițiu, întrecere de floretă. – Din it. assalto.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
ASÁLT, asalturi, s. n. 1. Atac violent, hotărîtor, pentru cucerirea unui loc întărit, a unui obiectiv sau pentru a sparge rezistența inamicului. V. năvală, iureș. [Secretarii] se aplecară asupra hărților gînditori, ca niște comandanți de oaste peste hărțile pe care hotărau ultimul asalt. MIHALE, O. 476. Voi lansa un strigăt de luptă Și de asalt împotriva cetății de fier, împotriva întunecatei cetăți Cu ziduri adinei și înalte, Făurite din case de bani. BANUȘ, B. 108. Asalturi vijelioase se zdrobiseră ia parapete și mulți flăcăi mînioși căzuseră fulgerați. SADOVEANU, O. VI 105. ◊ Batalion de asalt = batalion care are misiunea de a asalta o poziție inamică sau de a începe atacul. ◊ Expr. A da asalt = a asalta; a năvăli. În cinci zile, patru asalturi a dat cetății. ALECSANDRI, T. II 19. A lua cu asalt = a cuceri (o poziție întărită etc.) printr-un atac violent, hotărîtor. ◊ Fig. [Torentul] s-azvirle printre pietre cu asalt... mugitor. MACEDONSKI, O. I 105. ♦ (Atributul este un abstract) Acțiune sau luptă hotărîtă, plină de avînt în octombrie 1917 partidul a condus masele celor ce muncesc la asaltul împotriva capitalismului. CONTEMPORANUL, S. II, 1951, nr. 224, 3/2. ♦ Întrecere la scrimă pentru stabilirea învingătorului. 2. Fig. Ritm grăbit de muncă, dăunător producției, practicat uneori la sfîrșitul unei perioade de activitate pentru a compensa rămînerea în urmă față de planul de producție. La congres s-a subliniat în mod deosebit necesitatea organizării ritmice a producției fără «asalturi» la sfîrșit de lună. GHEORGHIU-DEJ, C. XIX 28.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ASÁLT, asalturi, s. n. 1. Atac violent, hotărâtor, pentru cucerirea unui loc întărit, a unui obiectiv sau pentru a sparge rezistența inamicului. ◊ Expr. A da asalt = a ataca; a năvăli. A lua cu asalt = a cuceri printr-un atac violent, hotărâtor. ♦ Fig. Acțiune sau luptă hotărâtă. Asaltul împotriva analfabetismului. 2. Luptă, exercițiu, întrecere de floretă. – It. assalto.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ASÁLT s.n. 1. Atac violent dat cu toată puterea, cu avânt; năvală, iureș. ◊ A da asalt = a ataca; a năvăli; a lua cu asalt = a cuceri printr-un atac violent. ♦ (Fig.) Acțiune, luptă avântată; ritm grăbit de activitate. 2. Exercițiu de scrimă. [Pl. -turi. / < it. assalto, cf. lat. ad – la, saltus – salt].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ASÁLT s. n. 1. atac violent pentru cucerirea unui obiectiv militar pentru a învinge rezistența inamicului. ♦ a da ŭl = a ataca; a năvăli; a lua cu ~ = a cuceri printr-un atac violent. ◊ (fig.) acțiune, luptă avântată. 2. exercițiu de scrimă. (< it. assalto)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ASÁLT ~uri n. 1) mil. Atac violent cu caracter decisiv în cucerirea unui obiectiv. ◊ A lua cu ~ a cuceri printr-un atac violent. 2) fig. Acțiune hotărâtoare; ritm grăbit în activitate. /<it. assalto
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
asalt n. 1. atac cu putere; 2. exerciții cu floreta; 3. fig. solicitare grabnică.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*asált n., pl. urĭ (it. assalto, fr. assaut. V. salt). Atac puternic cu baĭoneta p. a cuceri o întăritură, un loc: a da asalt, a lua cu asalt. Luptă simulată cu floreta. Fig. Cerere insistentă: asalturile unuĭ postulant la minister.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
asált s. n., pl. asálturi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
asált s. n., pl. asálturi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
ASÁLT s. (MIL.) atac, iureș, năvală, năvălire, (înv. și reg.) șturm. (~ dezlănțuit împotriva cetății.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ASALT s. (MIL.) atac, iureș, năvală, năvălire, (înv. și reg.) șturm. (~ dezlănțuit împotriva cetății.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CAR DE ASÁLT s. v. tanc.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
car de asalt s. v. TANC.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
asált (asálturi), s. n. – Atac decisiv. It. assalto (sec. XIX). – Der. asalta, vb. (a lua cu asalt; a deranja).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
asalt
- 1. Atac (militar) decisiv pentru cucerirea unui loc întărit, a unui obiectiv sau pentru a sparge rezistența inamicului.exemple
- [Secretarii] se aplecară asupra hărților gînditori, ca niște comandanți de oaste peste hărțile pe care hotărau ultimul asalt. MIHALE, O. 476.surse: DLRLC
- Voi lansa un strigăt de luptă Și de asalt împotriva cetății de fier, împotriva întunecatei cetăți Cu ziduri adînci și înalte, Făurite din case de bani. BANUȘ, B. 108.surse: DLRLC
- Asalturi vijelioase se zdrobiseră la parapete și mulți flăcăi mînioși căzuseră fulgerați. SADOVEANU, O. VI 105.surse: DLRLC
- figurat [Torentul] s-azvîrle printre pietre cu asalt... mugitor. MACEDONSKI, O. I 105.surse: DLRLC
- 1.1. Batalion de asalt = batalion care are misiunea de a asalta o poziție inamică sau de a începe atacul.surse: DLRLC
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exempluexemple
- În cinci zile, patru asalturi a dat cetății. ALECSANDRI, T. II 19.surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- exemple
- Asaltul împotriva analfabetismului.surse: DEX '09 DEX '98
- În octombrie 1917 partidul a condus masele celor ce muncesc la asaltul împotriva capitalismului. CONTEMPORANUL, S. II, 1951, nr. 224, 3/2.surse: DLRLC
-
-
- 2. Luptă, exercițiu, întrecere de floretă.surse: DEX '09 DEX '98
- diferențiere Întrecere la scrimă pentru stabilirea învingătorului.surse: DLRLC DN
-
- 3. figurat Ritm grăbit de muncă, dăunător producției, practicat uneori la sfârșitul unei perioade de activitate pentru a compensa rămânerea în urmă față de planul de producție.surse: DLRLC DN un exempluexemple
- La congres s-a subliniat în mod deosebit necesitatea organizării ritmice a producției fără «asalturi» la sfîrșit de lună. GHEORGHIU-DEJ, C. XIX 28.surse: DLRLC
-
etimologie:
- limba italiană assaltosurse: DEX '09 DEX '98 DN