13 definiții pentru năbușeală


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

năbușea sf [At: CANTEMIR, HR. 154 / V: (reg) ~buha~ / Pl: ~șeli / E: năbuși + -eală] 1 (Înv) Năvălire. 2 (Pop) Zăpușeală. 3 (Reg) Transpirație. 4 (Reg) Astm.

NĂBUȘEÁLĂ, năbușeli, s. f. (Pop.) Căldură mare; zăduf, zăpușeală. – Năbuși + suf. -eală.

NĂBUȘEÁLĂ, năbușeli, s. f. (Pop.) Căldură mare; zăduf, zăpușeală. – Năbuși + suf. -eală.

NĂBUȘEÁLĂ s. f. Căldură mare, atmosferă sufocantă; zăduf, arșiță, dogoare, zăpușeală. Să pun la umbra unui pom, că era căldură mare și năbușeală cumplită. RETEGANUL, P. I 22.

năbușeală f. 1. greutate de a respira; 2. aer năbușitor.

năbușeálă V. înăbușeală.

înăbușeálă și năbușeálă f., pl. elĭ. Asfixie, sufocare.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

năbușeálă (pop.) s. f., g.-d. art. năbușélii; pl. năbușéli

năbușeálă s. f., g.-d. art. năbușélii; pl. năbușéli


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NĂBUȘEÁLĂ s. v. caniculă.

NĂBUȘEÁLĂ s. v. apă, cotropire, invadare, invazie, încălcare, înnădușeală, nădușeală, năpădire, sudoare, transpirație.

NĂBUȘEA s. arșiță, caniculă, călduri (pl.), dogoare, dogoreală, fierbințeală, năduf, nădușeală, pîrjol, pojar, toropeală, zăduf, zăpușeală, (livr.) torpoare, (pop.) arsură, vipie, (reg.) buhoare, cocăt, crăpăt, năplăială, pîclă, prepăt, prigoare, puhăială, zăpuc, (prin Ban.) arsoare, (Ban. și Transilv.) friptoare, (prin Olt.) japsă, (Ban.) propeală, (înv.) ars, pripec, (fig.) cuptor, jar. (~ zilelor de vară.)

năbușea s. v. APĂ. COTROPIRE. INVADARE. INVAZIE. ÎNCĂLCARE. ÎNNĂDUȘEALĂ. NĂDUȘEALĂ. NĂPĂDIRE. SUDOARE. TRANSPIRAȚIE.

Intrare: năbușeală
năbușeală substantiv feminin
substantiv feminin (F56)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năbușea
  • năbușeala
plural
  • năbușeli
  • năbușelile
genitiv-dativ singular
  • năbușeli
  • năbușelii
plural
  • năbușeli
  • năbușelilor
vocativ singular
plural

năbușeală

etimologie:

  • Năbuși + sufix -eală.
    surse: DEX '98 DEX '09