16 definiții pentru năbădăios
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
NĂBĂDĂIÓS, -OÁSĂ, năbădăioși, -oase, adj. (Adesea substantivat) 1. (Pop. și fam.) Care se supără ușor, care își iese repede din fire. ♦ Care se ține de glume, de farse. ♦ (Despre animale) Nărăvaș. 2. (Reg.) Epileptic. – Din năbădaie.
năbădăios, ~oasă [At: GORJAN, H. I, 54/22 / Pl: ~oși, ~oase / E: năbădaie + -os] (Pop) 1-2 smf, a (Reg) (Om) bolnav de epilepsie. 3-4 smf, a (Fam) (Persoană) isterică. 5-6 smf, a (Persoană) nebună. 7-8 smf, a (Om) iute la mânie. 9-10 smf, a (Om) supărăcios. 11-12 smf, a (Om) capricios. 13 a Înfocat. 14 a Aprig. 15 a Care se ține de năzbâtii Si: nebunatic. 16 a (D. animale) Nărăvaș (1). 17 a (D. animale) Sălbatic. 18 av (Rar) Cu lăcomie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NĂBĂDĂIÓS, -OÁSĂ, năbădăioși, -oase, adj. (Adesea substantivat) 1. (Pop. și fam.) Care se supără ușor, care își iese repede din fire. ♦ Care se ține de glume, de farse. ♦ (Despre animale) Nărăvaș. 2. (Reg.) Epileptic. – Năbădăi1 + suf. -os.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NĂBĂDĂIÓS, -OÁSĂ, năbădăioși, -oase, adj. 1. (Despre oameni) Care își iese repede din fire; supărăcios, iute, aprins. Ce viață putea ea să aibă în casa acestui bătrîn zuliar și năbădăios. VLAHUȚĂ, O. A. III 16. Cu baba nu vă puneți... zise un flăcău mai năbădăios. CONTEMPORANUL, VI 297. Aoleo! ce bătăioasă! Îmblă tot năbădăioasă. ALECSANDRI, P. P. 352. ◊ (Substantivat) Începu să zbiere ca un năbădăios și închise ușa cu repeziciune. FILIMON, C. 226. ♦ Capricios, deșucheat. Junona porunci unei zîne năbădăioase să turbure mintea bietului Ercule. ISPIRESCU, U. 29. ♦ (Despre animale) Nărăvaș, sălbatic. Patru iepe, sirepe și năbădăioase. ISPIRESCU, U. 48. 2. (Regional) Epileptic. (Substantivat) Începu a tremura... ca un năbădăios. GORJAN, H. I 54.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NĂBĂDĂIÓS ~oásă (~oși, ~oáse) pop. 1) Care are năbădăi; supărăcios. 2) (despre animale) Care este nărăvaș; cu nărav. Cal ~. /năbădăi + suf. ~os
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
năbădăios a. 1. epileptic; 2. furios; 3. (fam. și ironic) strașnic: ochiade năbădăioase.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
năbădăĭós, -oásă adj. (din bătăĭos cu pref. slav. na-). Apucat de năbădăĭ, navîrlios, furios: un orator năbădăĭos.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
năbădăiós (pop., fam.) adj. m., pl. năbădăióși; f. năbădăioásă, pl. năbădăioáse
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
năbădăiós adj. m. (sil. -ios), pl. năbădăióși; f. sg. năbădăioáșă, pl. năbădăioáse
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
NĂBĂDĂIÓS adj. v. nărăvaș.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
NĂBĂDĂIÓS adj. v. furios, îndârjit, înfuriat, întărâtat, înverșunat, mâniat, mânios, pornit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
NĂBĂDĂIÓS s., adj. v. epileptic.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
NĂBĂDĂIOS adj. nărăvaș, nărăvit, (reg.) iabraș, (prin Ban.) bîvaș, (Ban.) porav, (prin Transilv.) poroș, (Transilv. și prin Maram.) sucaș, (Transilv.) șupar. (Cal ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
năbădăios adj. v. FURIOS. ÎNDÎRJIT.ÎNFURIAT. ÎNTĂRÎTAT. ÎNVERȘUNAT. MÎNIAT. MÎNIOS. PORNIT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
năbădăios s., adj. v. EPILEPTIC.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare de argou
Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
năbădăios, -oasă, năbădăioși, oase adj. 1. (pop.) care se supără ușor 2. care se ține de farse 3. (reg.) epileptic
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A51) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
năbădăios adesea substantivat
- exemple
- Ce viață putea ea să aibă în casa acestui bătrîn zuliar și năbădăios. VLAHUȚĂ, O. A. III 16.surse: DLRLC
- Cu baba nu vă puneți... zise un flăcău mai năbădăios. CONTEMPORANUL, VI 297.surse: DLRLC
- Aoleo! ce bătăioasă! Îmblă tot năbădăioasă. ALECSANDRI, P. P. 352.surse: DLRLC
- Începu să zbiere ca un năbădăios și închise ușa cu repeziciune. FILIMON, C. 226.surse: DLRLC
- surse: DLRLC un exempluexemple
- Junona porunci unei zîne năbădăioase să turbure mintea bietului Ercule. ISPIRESCU, U. 29.surse: DLRLC
-
- 1.2. Care se ține de glume, de farse.surse: DEX '09 DEX '98
- 1.3. Despre animale:exemple
- Patru iepe, sirepe și năbădăioase. ISPIRESCU, U. 48.surse: DLRLC
-
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Începu a tremura... ca un năbădăios. GORJAN, H. I 54.surse: DLRLC
-
etimologie:
- năbădaiesurse: DEX '09
- Năbădăi + sufix -os.surse: DEX '98