opțiuni
  • info

9 definiții pentru măcăitură

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MĂCĂITURĂ, măcăituri, s. f. Măcăit. [Pr.: -că-i-] – Măcăi + suf. -tură.

MĂCĂITURĂ, măcăituri, s. f. Măcăit. [Pr.: -că-i-] – Măcăi + suf. -tură.

măcăitură sf [At: DR. II, 131 / Pl: ~uri / E: măcăi + -tură] 1-2 Măcăit (1-2).

MĂCĂITURĂ, măcăituri, s. f. Măcăit. Rațele cele mari sălbatice... se zvîrliră spre cer cu măcăituri de spaimă. SADOVEANU, A. E. 146.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

măcăitură (desp. -că-i-) s. f., g.-d. art. măcăiturii; pl. măcăituri

măcăitură (-că-i-) s. f., g.-d. art. măcăiturii; pl. măcăituri

măcăitură s. f. (sil. -că-i-), g.-d. art. măcăiturii; pl. măcăituri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MĂCĂITURĂ s. v. măcăit.

MĂCĂITURĂ s. măcăit, (rar) măcăială, măcăire, măcănit, măcănitură, ocăit. (~ de rațe.)

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MĂCĂITURĂ s. f. Măcăit. Cf. DR. II, 131. Rațele cele mari sălbatice. . . se zvîrliră spre cer cu măcăituri de spaimă.SADOVEANU, A. L. 146. ◊ F i g. Se zăpăciseră de clopote, de măcăiturile automobilelor, de țignalul gardistului. PAS, Z. IV, 60. – Pl. : măcăituri. – Măcăi suf. -tură.

Intrare: măcăitură
măcăitură substantiv feminin
  • silabație: mă-că-i- info
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • măcăitură
  • măcăitura
plural
  • măcăituri
  • măcăiturile
genitiv-dativ singular
  • măcăituri
  • măcăiturii
plural
  • măcăituri
  • măcăiturilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

măcăitură, măcăiturisubstantiv feminin

etimologie:
  • Măcăi + sufix -tură. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.