opțiuni
  • info

9 definiții pentru mâțuc

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MÂȚUC, mâțuci, s. m. (Rar) Mâțișor (1). – Mâț + suf. -uc.

MÂȚUC, mâțuci, s. m. (Rar) Mâțișor (1). – Mâț + suf. -uc.

mâțuc sm [At: LB / Pl: ~uci / E: drr mâțucă] (Reg) 1-3 Mâțișor (1-3).

MÎȚUC, mîțuci, s. m. (Rar) Diminutiv al lui mîț. Mîțuci abia mai mieunînd, aruncați afară. CAMILAR, N. II 136.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mâțuc (rar) s. m., pl. mâțuci

mâțuc (rar) s. m., pl. mâțuci

mâțuc s. m., pl. mâțuci

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MÂȚUC s. v. cotoiaș, motănaș, motănel, pisoiaș.

mîțuc s. v. COTOIAȘ. MOTĂNAȘ. MOTĂNEL. PISOIAȘ.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MÎȚUC s. m. (Transilv. și prin Mold., Bucov.) Mîțișor (I). Cf. LB. Călca pe mîțuci abia mai mieunînd, aruncați afară o dată cu cojile de cartofi. CAMILAR, N. II, 136, cf. com. din MARGINEA-RĂDĂUțI, ALR I 1 134. - Pl.: mîțuci. – Derivat regresiv de la mîțucă.

Intrare: mâțuc
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mâțuc
  • mâțucul
  • mâțucu‑
plural
  • mâțuci
  • mâțucii
genitiv-dativ singular
  • mâțuc
  • mâțucului
plural
  • mâțuci
  • mâțucilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mâțuc, mâțucisubstantiv masculin

etimologie:
  • Mâț + sufix -uc. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.