10 definiții pentru muție
Explicative DEX
MUȚIE s. f. (Pop.) Muțenie. – Mut + suf. -ie.
muție sf [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pl: ~ii / E: mut + -ie] (Rar) 1-3 Muțenie (1-2, 4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MUȚIE, muții, s. f. (Rar) Muțenie. – Mut + suf. -ie.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
MUȚIE, muții, s. f. (Rar) Muțenie.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
muție (pop.) s. f., art. muția, g.-d. muții, art. muției
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
muție (pop.) s. f., art. muția, g.-d. muții, art. muției
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
muție s. f., art. muția, g.-d. muții, art. muției
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
MUȚIE s. v. mutism, muțenie, tăcere.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
muție s. v. MUTISM. MUȚENIE. TĂCERE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Tezaur
MUȚIE s. f. (Rar) 1. Muțenie (1). Cf. BUDAI-DELEANU, LEX., PONTBRIANT, D., COSTINESCU, LM. 2. Muțenie (3). Muția țintirimului. ap. TDRG. – Mut + suf. -ie.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: muție
muție substantiv feminin
| substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
muție, muțiisubstantiv feminin
etimologie:
- Mut + -ie. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.