20 de definiții pentru musafir

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MUSAFÍR, -Ă, musafiri, -e, s. m. și f. Persoană care vizitează pe cineva sau căreia i se oferă vremelnic ospitalitate; oaspete, invitat. [Var.: mosafír, -ă s. m. și f.] – Din tc. misāfir.

MUSAFÍR, -Ă, musafiri, -e, s. m. și f. Persoană care vizitează pe cineva sau căreia i se oferă vremelnic ospitalitate; oaspete, invitat. [Var.: mosafír, -ă s. m. și f.] – Din tc. misāfir.

musafir, ~ă smf [At: (a. 1715) ARHIVAR. II, 25/14 / V: mos~, (reg) mois~, ~fer, ~sta~ / Pl: ~i, ~e / E: tc musafir] 1 Persoană venită în vizită în casa cuiva sau undeva sau căreia i se oferă vremelnic ospitalitate Si: oaspete. 2 (Îe) Casa nemăturată ~i așteaptă Se spune despre un lucru care vine pe neașteptate, într-un moment nepotrivit. 3 (Rar) Persoană care vizitează pe cineva într-un spital, într-o închisoare etc. Si: vizitator. 4 (Reg) Nuntaș.

MUSAFÍR, musafiri, s. m. Persoană venită în vizită la cineva sau căreia i se oferă vremelnic ospitalitate; oaspete, invitat. Musafirul a spus că, fiind obosit de atîta drum cît făcuse, are nevoie de odihnă. CARAGIALE, P. 127. Poruncește... să-l culce în niște case nelocuite, unde culca pe toți musafirii, cari veneau așa nitam-nisam. CREANGĂ, P. 301. Toderică... se bucură că-i veniră musafiri. NEGRUZZI, S. I 82. – Variantă: mosafír (GALACTION, O. I 102, REBREANU, R. I 20) s. m.

MUSAFÍR ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană care vine în musafirie (la cineva sau undeva); oaspete. /<turc. musafir

MUSAFIR s. m. (Mold.) Oaspete. I-au venit un musafiriu. H 17792, 75r. Vino de-ți vezi mosafiriul. H 17792, 81r. Musafirii turci ce se afla în Iași. PSEUDO-E. KOGĂLNICEANU. Variante: mosafiriu (H 17792, 81r). Etimologie: tc. musafir. Cf. *o s p e c i a r, o s p e c i o i.

musafir m. 1. oaspete: toți musafirii cari veniau așa netam-nesam CR.; 2. cel poftit la o masă: să cânte când or veni musafirii AL. [Turc. MUSAFIR, lit. călător].

musafír și (sud) mosafír m. (turc. musafir, misafir, d. ar. müsafir, călător, musafir, d. sefer, călătorie; ngr. musafiris. V. sefertas). Oaspete, acela care vine în vizită saŭ e învitat.

MOSAFÍR, -Ă s. m. și f. v. musafir.

MOSAFÍR, -Ă s. m. și f. v. musafir.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MUSAFÍR s. invitat, oaspete, (rar) vizitator, (reg.) vindic, (prin Ban. și Transilv.) gost, ospecioi. (A avut un ~ de seamă.)

MUSAFIR s. invitat, oaspete, (rar) vizitator, (reg.) vindic, (prin Ban. și Transilv.) gost, ospecioi. (A avut ~i de seamă.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

musafír (musafíri), s. m. – Invitat, oaspete. – Var. mosafir. Mr. musafir. Tc. (arab.) müsafir (Roesler 599; Lokotsch 1510a; Ronzevalle 161), cf. ngr. μουσαφίρης, alb. musafir.Der. musafirlîc, s. n. (înv., vizită), din tc. müsarfirlik.

Intrare: musafir
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • musafir
  • musafirul
  • musafiru‑
plural
  • musafiri
  • musafirii
genitiv-dativ singular
  • musafir
  • musafirului
plural
  • musafiri
  • musafirilor
vocativ singular
  • musafirule
  • musafire
plural
  • musafirilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mosafir
  • mosafirul
  • mosafiru‑
plural
  • mosafiri
  • mosafirii
genitiv-dativ singular
  • mosafir
  • mosafirului
plural
  • mosafiri
  • mosafirilor
vocativ singular
  • mosafirule
  • mosafire
plural
  • mosafirilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

musafir, musafirisubstantiv masculin
musafi, musafiresubstantiv feminin

  • 1. Persoană care vizitează pe cineva sau căreia i se oferă vremelnic ospitalitate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Musafirul a spus că, fiind obosit de atîta drum cît făcuse, are nevoie de odihnă. CARAGIALE, P. 127. DLRLC
    • format_quote Poruncește... să-l culce în niște case nelocuite, unde culca pe toți musafirii, cari veneau așa nitam-nisam. CREANGĂ, P. 301. DLRLC
    • format_quote Toderică... se bucură că-i veniră musafiri. NEGRUZZI, S. I 82. DLRLC
    • format_quote Musafirii și mai ales musafirele făceau haz. CARAGIALE, O. III 35. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.