6 definiții pentru murgan
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
murgan, ~ă [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pl: ~i, ~e / E: murg2 + -an] (Reg) 1-4 smf, a (Bovină) cu părul murg2 (1, 3) Si: murgoci2 (1-4). 5 (Îe) A înțărcat ~a A dispărut posibilitatea unor avantaje nemeritate Si: a înțărcat bălaia, a înțărcat murghița (13), a înțărcat murguța (13). 6 sf Pește nedefinit mai îndeaproape Si: murgoci2, murgoi.
MURGAN, -Ă, murgani, -e, adj. (Rar) Murg2. Buhai murgani jertfeau pe-a lui altare. MURNU, O. 33.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MURGAN, -Ă, murgani, -e, adj. (Rar) Murg. – Din murg2 + suf. -an.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
murgán, -ă s. (d. murg). Nume propriŭ p. boĭ și vacĭ: a înțărcat Murgana.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
murgan adj. m., pl. murgani; f. sg. murgană, pl. murgane
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
murgan, murgană, murgani, murgane, s.m. f. (reg.) (animal) cu părul murg.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
murgan, murganăadjectiv
-
- Buhai murgani jertfeau pe-a lui altare. MURNU, O. 33. DLRLC
-
etimologie:
- murg + sufix -an. DLRM