MURGAN, -Ă adj., subst. (Regional) 1. Adj. (Despre animale) Cu părul murg² (1). Cf. BUDAI-DELEANU, LEX. Buhai murgani jerfeau pe-a lui altare. MURNU, O. 33, cf. H V 16. 2. S.m. și f. Animal (mai ales bovină) cu părul murg² (1). Cf. JIPESCU, O. 49, ȘĂINEANU, U., H VII 209, com. MARIAN, CHEST. V/76. ◊ E x p r. A înțărcat murgana = a înțărcat bălaia, v. b ă l a i. Cf. ROMÂNUL GLUMEȚ, 46, ZANNE, P. IX, 666. 3. S. f. Numele unui pește nedefinit mai de aproape. Cf. m u r g o c i², m u r g o i. Com. din SĂLIȘTE-SIBIU. – Pl.: murgani, -e. – Murg² + suf. -an.