7 definiții pentru muguri

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MUGURI, pers. 3 mugurește, vb. IV. Intranz. (Înv. și reg.) A înmuguri. [Var.: mugura vb. I] – Din mugur.

MUGURI, pers. 3 mugurește, vb. IV. Intranz. (Înv. și reg.) A înmuguri. [Var.: mugura vb. I] – Din mugur.

muguri vi [At: N. TEST. (1648), 32r/18 / V: (cscj) ~ra (Pzi: 3 ~rează și mugură) / Pzi: 3 ~rește / E: mugur] (Îrg; d. plante) A înmuguri.

MUGURA vb. I v. muguri.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

muguri vb., ind. prez. 3 sg. mugurește, imperf. 3 sg. mugurea; conj. prez. 3 sg. și pl. mugurească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MUGURI vb. (BOT.) a înmuguri, (înv. și pop.) a odrăsli, (reg.) a împupi, a încăpuși. (Planta a ~.)

MUGURI vb. (BOT.) a înmuguri, (înv. și pop.) a odrăsli, (reg.) a împupi, a încăpuși. (Planta a ~.)

Intrare: muguri
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • muguri
  • mugurire
  • mugurit
  • muguritu‑
  • mugurind
  • mugurindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • mugurește
(să)
  • mugurească
  • mugurea
  • muguri
  • mugurise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • muguresc
(să)
  • mugurească
  • mugureau
  • muguri
  • muguriseră
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mugura
  • mugurare
  • mugurat
  • muguratu‑
  • mugurând
  • mugurându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • mugurea
(să)
  • mugureze
  • mugura
  • mugură
  • mugurase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • mugurea
(să)
  • mugureze
  • mugurau
  • mugura
  • muguraseră
verb (V2)
Surse flexiune: DMLR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mugura
  • mugurare
  • mugurat
  • muguratu‑
  • mugurând
  • mugurându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • mugură
(să)
  • mugure
  • mugura
  • mugură
  • mugurase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • mugură
(să)
  • mugure
  • mugurau
  • mugura
  • muguraseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

muguriverb

etimologie:
  • mugur DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.