14 definiții pentru moralizator
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- altele (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MORALIZATOR, -OARE, moralizatori, -oare, adj. Care contribuie la crearea unei atmosfere morale, la răspândirea moralei, care dă învățături morale, care moralizează pe cineva; educativ. ♦ (Și substantivat; peior.) Care propovăduiește principiile morale cu ostentație. – Din fr. moralisateur.
MORALIZATOR, -OARE, moralizatori, -oare, adj. Care contribuie la crearea unei atmosfere morale, la răspândirea moralei, care dă învățături morale, care moralizează pe cineva; educativ. ♦ (Și substantivat; peior.) Care propovăduiește principiile morale cu ostentație. – Din fr. moralisateur.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
moralizator, ~oare a [At: DEX / Pl: ~i, ~oare / E: fr moralisateur] 1 Care contribuie la formarea unei atmosfere morale2 (1) Si: educativ. 2 Care contribuie la răspândirea moralei (1). 3 Care dă învățături morale2 (1) Si: educativ, moral2 (5). 4 (Prt) Care propovăduiește cu ostentație principiile morale2 (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MORALIZATOR, -OARE, moralizatori, -oare, adj. Care contribuie, care ajută la crearea unei atmosfere morale; educativ. Analiza însemnătății sociale, educatoare, moralizatoare a lucrării artistice. GHEREA, ST. CR. I 44.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MORALIZATOR, -OARE adj. Care contribuie la crearea unei atmosfere morale; educativ; moralizant. [Cf. fr. moralisateur].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MORALIZATOR, -OARE adj. care contribuie la crearea unei atmosfere morale; educativ; moralizant. (< fr. moralisateur)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
MORALIZATOR ~oare (~ori, ~oare) 1) Care moralizează. Ton ~. Roman ~. 3) și substantival (despre persoane) Care propagă cu ostentație principiile moralei; propagator ostentativ al principiilor morale. /<fr. moralisateur
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
moralizator a. propriu a moraliza. ║ m. cel ce face morală.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*moralizatór, -oáre adj. Care moralizează: carte moralizatoare. Subst. Care face morală, mustră: tu te-aĭ făcut moralizatoru meŭ?
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
moralizator adj. m., s. m., pl. moralizatori; adj. f., s. f. sg. și pl. moralizatoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
moralizator adj. m., s. m., pl. moralizatori; adj. f., s. f. sg. și pl. moralizatoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
moralizator adj. m., s. m., moralizatori; f. sg. și pl. moralizatoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MORALIZATOR adj. 1. moral, moralizant, (înv.) moralicesc. (Concluzie ~oare.) 2. v. educativ.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MORALIZATOR adj. 1. moral, (înv.) moralicesc. (Concluzie ~. ) 2. educativ, instructiv, (înv.) învățător. (O scriere cu conținut ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MORALIZATOR, -OÁRE adj., s. m. și f. 1. Adj. Care moralizează (1), care ajută sau contribuie la crearea unei atmosfere morale2 (I 1). Cf. NEGULICI. Analiza însemnătăței sociale, educatoare, moralizatoare a lucrării artistice. GHEREA, ST. CR. I, 44. Ridicolul „venerabilului” Trahanache rezultă din contrastul subtil între masca moralizatoare pe care o afișează și banditismul, josnicia, corupția pe care le patronează cu calm și demnitate. L. ROM. 1953, nr. 1,54. 2. S. m. și f. (Rar, de obicei peiorativ) Moralist (2). Cf. PONTBRIANT, D., COSTINESCU. – Pl.: moralizatori, -oare. – Din fr. moralisateur.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
moralizator, moralizatoareadjectiv
- 1. Care contribuie la crearea unei atmosfere morale, la răspândirea moralei, care dă învățături morale, care moralizează pe cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: educativ instructiv moral moralicesc moralizant învățător
- Analiza însemnătății sociale, educatoare, moralizatoare a lucrării artistice. GHEREA, ST. CR. I 44. DLRLC
- 1.1. Care propovăduiește principiile morale cu ostentație. DEX '09 DEX '98
-
etimologie:
- moralisateur DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.