13 definiții pentru educativ

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EDUCATIV, -Ă, educativi, -e, adj. Care aparține educației, privitor la educație, care contribuie la educația cuiva. – Din fr. éducatif.

EDUCATIV, -Ă, educativi, -e, adj. Care aparține educației, privitor la educație, care contribuie la educația cuiva. – Din fr. éducatif.

educativ, ~ă a [At: ARHIVA, I, 73 / Pl: ~i, ~e / E: fr éducatif] 1 Care aparține educației (1). 2 Privitor la educație Si: (rar) educator (3). 3-4 Care educă (1-2), formează, instruiește Si: (rar) educațional (1).

EDUCATIV, -Ă, educativi, -e, adj. Care contribuie la educația cuiva; privitor la educație, de educație. Metode educative. Scriere cu caracter educativ.Arta înțeleasă ca ideologie concretă are o mare putere educativă. CONTEMPORANUL, S. II, 1955, nr. 343, 3/1.

EDUCATIV, -Ă adj. Care aparține educației, referitor la educație; care contribuie la educația cuiva; educațional. [Cf. fr. éducatif].

EDUCATIV, -Ă adj. (despre o acțiune, o influență care răspunde cerințelor educației; cu valoare formativă. (< fr. éducatif)

EDUCATIV ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de educație; propriu educației. 2) Care contribuie la educație. /<fr. éducatif

*educatív, -ă adj. (d. educat). Relativ la educațiune: metodă educativă.

educativ-estetic, -ă adj. Cu rol de educare în domeniul frumosului ◊ „Acum șase ani, Uniunea compozitorilor a inițiat [...] o acțiune educativ-estetică cu profil de stagiune, purtând simbolic numele de «Clubul prietenilor muzicii».” I.B. 17 XI 72 p. 2 (din educativ + estetic)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

educativ adj. m., pl. educativi; f. educati, pl. educative

educativ adj. m., pl. educativi; f. educativă, pl. educative

educativ adj. m., pl. educativi; f. sg. educativă, pl. educative

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

EDUCATIV adj. 1. v. educațional. 2. v. pedagogic. 3. instructiv, moralizator, (înv.) învățător. (O scriere cu conținut ~.)

EDUCATIV adj. 1. pedagogic. (Cerințe ~.) 2. instructiv, moralizator, (înv.) învățător. (O scriere cu conținut ~.)

Intrare: educativ
educativ adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • educativ
  • educativul
  • educativu‑
  • educati
  • educativa
plural
  • educativi
  • educativii
  • educative
  • educativele
genitiv-dativ singular
  • educativ
  • educativului
  • educative
  • educativei
plural
  • educativi
  • educativilor
  • educative
  • educativelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

educativ, educatiadjectiv

  • 1. Care aparține educației, privitor la educație, care contribuie la educația cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: educațional
    • format_quote Metode educative. Scriere cu caracter educativ. DLRLC
    • format_quote Arta înțeleasă ca ideologie concretă are o mare putere educativă. CONTEMPORANUL, S. II, 1955, nr. 343, 3/1. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.