8 definiții pentru monotip (adj.)

Explicative DEX

MONOTIP, -Ă, monotipi, -e, adj., (2) monotipuri, s. n. 1. Adj. (Rar) Făcut după un singur model, de un singur tip. 2. S. n. (Tipogr.) Mașină care culege și toarnă literele una câte una. – Din fr. monotype.

MONOTIP, -Ă, monotipi, -e, adj., (2) monotipuri, s. n. 1. Adj. (Rar) Făcut după un singur model, de un singur tip. 2. S. n. (Tipogr.) Mașină care culege și toarnă literele una câte una. – Din fr. monotype.

monotip, ~ă [At: COSTINESCU / Pl: (2-4) ~uri, (1) ~i, ~e / E: fr monotype] 1 a (Rar) Făcut după un singur model, de un singur tip. 2 sn Mașină tipografică cu care se culege și se toarnă fiecare literă în parte. 3 sn Procedeu de pictură pe cupru, pe sticlă sau pe un material plastic, în care imaginea e transpusă prin imprimare pe hârtie. 4 sn Lucrare obținută prin monotip (3).

MONOTIP, -Ă adj. Făcut după un singur model sau tip. // s.n. 1. (Poligr.) Mașină de cules și de turnat literele una cîte una. 2. Procedeu de pictură pe cupru, pe sticlă sau un material plastic, transpusă prin imprimare pe hîrtie. ♦ Lucrare obținută prin acest procedeu. [< fr. monotype].

MONOTIP, -Ă I. adj. făcut după un singur model de tip. II. s. n. 1. mașină tipografică de cules și turnat literele una câte una. 2. procedeu de pictură pe cupru, pe sticlă sau un material plastic, transpusă prin imprimare pe hârtie. ◊ lucrare astfel obținută. (< fr. monotype)

Ortografice DOOM

monotip1 (rar) adj. m., pl. monotipi; f. monoti, pl. monotipe

monotip1 (rar) adj. m., pl. monotipi; f. monotipă, pl. monotipe

monotip adj. m., pl. monotipi; f. sg. monotipă, pl. monotipe

Tezaur

MONOTÍP, -Ă adj., s. n. 1. Adj. (Rar) Făcut după un singur model, de un singur tip. Cf. COSTINESCU, CADE. Ceea ce izbește la toate aceste locuințe monotipe e lipsa de flori. V. ROM. februarie 1954, 195. 2. S. n. Mașină tipografică cu care se culege și se toarnă fiecare literă în parte. Cf. CADE, V, MOLiN, V. T. Culegător la monotip. LEG. EC. PL, 308. – Pl.: (1) monotipi, -e. (2) monotipuri. – Din fr. monotype.

Intrare: monotip (adj.)
monotip1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • monotip
  • monotipul
  • monotipu‑
  • monoti
  • monotipa
plural
  • monotipi
  • monotipii
  • monotipe
  • monotipele
genitiv-dativ singular
  • monotip
  • monotipului
  • monotipe
  • monotipei
plural
  • monotipi
  • monotipilor
  • monotipe
  • monotipelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

monotip, monotiadjectiv

  • 1. rar Făcut după un singur model, de un singur tip. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.