monotip, ~ă [At: COSTINESCU / Pl: (2-4) ~uri, (1) ~i, ~e / E: fr monotype] 1 a (Rar) Făcut după un singur model, de un singur tip. 2 sn Mașină tipografică cu care se culege și se toarnă fiecare literă în parte. 3 sn Procedeu de pictură pe cupru, pe sticlă sau pe un material plastic, în care imaginea e transpusă prin imprimare pe hârtie. 4 sn Lucrare obținută prin monotip (3).