8 definiții pentru momârlan (persoană)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MOMÂRLÁN1, momârlani, s. m. (Reg.) 1. Om prost, necioplit, bădăran. 2. Numele unui dans popular. ◊ (În construcția) De-a momârlanul = numele unui joc de copii. – Cf. mârlan, modârlan.

momârlan1 sm [At: CADE / Pl: ~i / E: ns cf mârlan, modârlan, țopârlan] (Reg) 1 Om prost Si: nătărău. 2 Om lipsit de maniere Si: bădăran, necioplit. 3 Om care se mișcă încet Si: leneș. 4 (Pex; dep) Epitet care se dă locuitorilor din Valea Jiului și din părțile de sus ale Hațegului. 5 Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 6 (Îcs) De-a ~ul Joc de copii.

MOMÂRLÁN1, momârlani, s. m. (Reg.) 1. Om prost, necioplit, bădăran. 2. Numele unui dans popular. ◊ (În construcția) De-a momârlanul = numele unui joc de copii. – Et. nec. Cf. mârlan, modârlan.

momîrlán, -că s. (din răd. mom- ca și’n mod-, bod-, cĭoc-, pop- și țopîrlan. Tot de aci și momic, mîrlan ș. a.) Iron. Muntean, țăran de la munte, porecla locuitorilor de pin țara Hațeguluĭ și a unora din Banat (V. cojan). Mold. sud. S. n., pl. e. Bichĭ. Moviliță de pămînt făcută de rîme ș. a. (dar nu moșoroĭ): nu da coasa pin momîrlane. Cĭuhă, semn provizoriŭ în semănăturĭ. V. momîĭe.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

momârlán s. m., pl. momârláni


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

momârlán2, momârláni, s.m. (reg.) muntean, țăran de la munte.

momârlán, momârlani, s.m. – Om prost, necioplit, bădăran, nătărău: „Nu te-am făcut cu țiganii, / Te-am făcut cu momârlanii” (Ștețco, 1990: 4). – Et. nec., cf. mârlan, modârlan (DEX, MDA).

momârlán, -i, s.m. – Om prost, necioplit, bădăran, nătărău: „Nu te-am făcut cu țiganii, / Te-am făcut cu momârlanii” (Ștețco 1990: 4). – Cf. mârlan, țopârlan (MDA).

Intrare: momârlan (persoană)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • momârlan
  • momârlanul
  • momârlanu‑
plural
  • momârlani
  • momârlanii
genitiv-dativ singular
  • momârlan
  • momârlanului
plural
  • momârlani
  • momârlanilor
vocativ singular
  • momârlanule
  • momârlane
plural
  • momârlanilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

momârlan (persoană) regional

  • 1. Om prost, necioplit, bădăran.
    surse: DEX '98 DEX '09
  • 2. Numele unui dans popular.
    surse: DEX '98 DEX '09
    • 2.1. De-a momârlanul = numele unui joc de copii.
      surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • cf. mârlan, modârlan
    surse: DEX '09