11 definiții pentru miză


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MÍZĂ, mize, s. f. Sumă de bani pe care o depune fiecare dintre participanții la unele jocuri de noroc și care intră în posesia câștigătorului. ♦ Fig. Ceea ce constituie obiectul unei dispute. – Din fr. mise.

MÍZĂ, mize, s. f. Sumă de bani pe care o depune fiecare dintre participanții la un joc de noroc și care intră în posesiunea câștigătorului. ♦ Fig. Ceea ce constituie obiectul unei dispute. – Din fr. mise.[1]

  1. In original: „Ceea ce constituie obiectivul unei dispute”... — claudia

MÍZĂ, mize, s. f. Sumă de bani pe care o depune fiecare dintre participanții la un joc de noroc (în special la cărți) și care trece în posesiunea cîștigătorului. Luă miza de pe masă. DUMITRIU, B. F. 128. Se pregătea să puie pe masă miza ei obicinuită, care era acum de zece napoleoni de aur. CAMIL PETRESCU, O. I 583. Fii ce-i fi, numai pune miza, zise căpitanul de intendență. D. ZAMFIRESCU, R. 20.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

míză s. f., g.-d. art. mízei; pl. míze

MÍZĂ s.f. Sumă de bani pe care o pune fiecare participant la un joc de noroc și care revine câștigătorului. ♦ (Fig.) Fapt scontat. [< fr. mise < mettre – a pune].

MÍZĂ s. f. 1. sumă de bani pe care o pune fiecare participant la un joc de noroc și care revine câștigătorului. 2. obiectul unei dispute, al unui litigiu; (fig.) fapt scontat. (< fr. mise)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

míză (míze), s. f. – Suma depusă de jucător. Fr. mise, cf. ngr. μίζα. – Der. miza, vb. (a ponta), din fr. miser.

MÍZĂ ~e f. 1) Sumă de bani pe care o depune fiecare participant la un joc de noroc și care revine câștigătorului. 2) Obiectiv al unei dispute. /<fr. mise

miză f. ceeace se pune la joc (= fr. mise).

*míză f., pl. e (fr. mise, care e f. d. mis, pus, d. mettre, a pune. V. re-miză, tri-met). Suma de banĭ (orĭ alt-ceva) pusă într’o societate comercială saŭ la un joc de noroc (V. maz). Miza în scenă, punerea (reprezentarea) pe scenă a uneĭ pĭese (decorurĭ, costume ș. a.).

míză s. f., g.-d. art. mízei, pl. míze

Intrare: miză
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mi
  • miza
plural
  • mize
  • mizele
genitiv-dativ singular
  • mize
  • mizei
plural
  • mize
  • mizelor
vocativ singular
plural