13 definiții pentru mijlociu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MIJLOCÍU, -ÍE, mijlocii, adj. 1. Care se găsește la mijloc în spațiu etc. ◊ Deget mijlociu (și substantivat, n.) = deget situat între arătător și inelar. 2. (Adesea substantivat) Care este al doilea născut între trei frați, considerat în raport cu aceștia. 3. Care se situează între extrema superioară și cea inferioară în ceea ce privește dimensiunea, calitatea, valoarea etc.; de mijloc, potrivit, mediu2. 4. (Sport; în sintagmele) Categorie mijlocie (mare) (și substantivat, f.) = categorie de greutate la box, lupte și haltere, situată între semimijlocie și semigrea. Categorie mijlocie mică (și substantivat f.) = categorie de greutate care cuprinde sportivii între 67 și 71 kg la box și 68 și 73 kg la lupte. – Mijloc + suf. -iu.

mijlociu, ~ie [At: DOSOFTEI, V. S. decembrie 233r/27 / Pl: ~ii / E: mijloc + -iu] 1 a Care se află la mijloc din punctul de vedere al poziției, al dimensiunii, calității, intensității etc. Si: mediu2 (1). 2-3 sn, a (Îs) Deget ~ Deget dintre arătător și inelar Si: (reg) mijlocar (12). 4 sfa (Reg; lpl) Fiecare dintre cele două corzi din mijloc ale viorii. 5 sm (Reg) Mijlocaș (3). 6-7 smf, a (Frate) al doilea dintre trei sau mai mulți frați Si: (pop) mezin (6-7), (reg) mijlocin (1-2). 8-9 a, av (Care are dimensiunea, calitatea, valoarea etc. situate) între extrema inferioară și cea superioară Si: mediocru (1). 10 sf (Reg) Vas de lemn asemănător cu cofa, de dimensiuni reduse. 11 sf (Reg) Lână de calitatea a doua. 12 a Intermediar. 13 a Medie Vz: mediu2 (9). 14 sn (Rar; îlav) În ~ În medie2 (12). 15 sf (Înv, îlpp) Cu ~ia Cu ajutorul... 16 sf (Înv; îlav) Fără ~ie Direct. 17 s (Mol) Mijlocaș (10).

MIJLOCÍU, -ÍE, mijlocii, adj. 1. Care se găsește la mijlocul unei linii, al unei suprafețe, al unui spațiu etc. ◊ Deget mijlociu (și substantivat, n.) = deget care se află între arătător și inelar. 2. (Adesea substantivat) Care este al doilea dintre mai mulți frați, considerat în raport cu aceștia; mezin. 3. Care se situează între extrema superioară și cea inferioară în ceea ce privește dimensiunea, calitatea, valoarea etc.; de mijloc, potrivit, mediu2. 4. (Sport; în sintagmele) Categorie mijlocie (mare) (și substantivat, f.) = categorie de greutate la box, lupte și haltere, situată între semimijlocie și semigrea. Categorie mijlocie mică (și substantivat f.) = categorie de greutate care cuprinde sportivii între 67 și 71 kg la box și 68 și 73 kg la lupte. – Mijloc + suf. -iu.

MIJLOCÍU, -ÍE, mijlocii, adj. 1. De mijloc, la mijloc. ◊ Deget mijlociu = degetul care se află între arătător și inelar. ♦ Între două extreme; potrivit. Statură mijlocie. ♦ (Despre oameni) De înălțime potrivită. Era un bărbat mijlociu. SADOVEANU, O. I 461. 2. Care este al doilea născut dintre trei frați, care se află ca vîrstă între cel mai mare și cel mai mic dintre trei. Ceru și fata cea mijlocie să se ducă și dînsa. ISPIRESCU, L. 14. Acolo locuiește zmeul cel mijlociu. cu mult mai puternic ca cel mare, dar nu atîta cît cel mic. POPESCU, B. II 118. Iedul cel mare și cu cel mijlociu dau prin băț de obraznici ce erau. CREANGĂ, P. 19.

MIJLOCÍU ~íe (~íi) 1) Care se află la mijloc (între două limite); de mijloc; mediu. Statură ~e. ◊ Deget ~ cel de al treilea deget, aflat între arătător și inelar. 2) pop. (despre frați) Care s-a născut între alți doi. /mijloc + suf. ~iu

mijlociu a. 1. de mijloc; 2. mediu; 3. mediocru.

mijlocíŭ, -íe adj. (d. mijloc). Mediŭ, de mijloc: înălțime mijlocie. Mediocru, de mijloc: inteligență mijlocie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mijlocíu adj. m., f. mijlocíe; pl. m. și f. mijlocíi

mijlocíu adj. m., f. mijlocíe; pl. m. și f. mijlocíi

*Oriéntul Mijlocíu (-ri-en-) s. propriu n.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MIJLOCÍU adj., s. 1. adj. potrivit. (De statură, de mărime ~.) 2. adj., s. (pop.) mezin, (reg.) mijlocin. (Fratele ~.) 3. adj. mediu. (De calitate, de vârstă ~.) 4. adj. v. mediocru.

MIJLOCIU adj., s. 1. adj. potrivit. (De statură, de mărime ~.) 2. adj., s. (pop.) mezin, (reg.) mijlocin. (Fratele ~.) 3. adj. mediu. (De calitate, de vîrstă ~.) 4. adj. comun, mediocru, potrivit. (Un elev ~.)

Intrare: mijlociu
mijlociu adjectiv
adjectiv (A108)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mijlociu
  • mijlociul
  • mijlociu‑
  • mijlocie
  • mijlocia
plural
  • mijlocii
  • mijlociii
  • mijlocii
  • mijlociile
genitiv-dativ singular
  • mijlociu
  • mijlociului
  • mijlocii
  • mijlociei
plural
  • mijlocii
  • mijlociilor
  • mijlocii
  • mijlociilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mijlociu

  • 1. Care se găsește la mijloc în spațiu etc.
    surse: DEX '09 DLRLC
  • 2. adesea substantivat Care este al doilea născut între trei frați, considerat în raport cu aceștia.
    surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Ceru și fata cea mijlocie să se ducă și dînsa. ISPIRESCU, L. 14.
      surse: DLRLC
    • Acolo locuiește zmeul cel mijlociu. cu mult mai puternic ca cel mare, dar nu atîta cît cel mic. POPESCU, B. II 118.
      surse: DLRLC
    • Iedul cel mare și cu cel mijlociu dau prin băț de obraznici ce erau. CREANGĂ, P. 19.
      surse: DLRLC
  • 3. Care se situează între extrema superioară și cea inferioară în ceea ce privește dimensiunea, calitatea, valoarea etc.; de mijloc, mediu.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: mediu (adj.) potrivit (adj.) un exemplu
    exemple
    • Statură mijlocie.
      surse: DLRLC
    • 3.1. (Despre oameni) De înălțime potrivită.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Era un bărbat mijlociu. SADOVEANU, O. I 461.
        surse: DLRLC
  • 4. sport (în) sintagmă (și) substantivat feminin Categorie mijlocie (mare) = categorie de greutate la box, lupte și haltere, situată între semimijlocie și semigrea.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • 5. sport (în) sintagmă (și) substantivat feminin Categorie mijlocie mică = categorie de greutate care cuprinde sportivii între 67 și 71 kg la box și 68 și 73 kg la lupte.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • Mijloc + sufix -iu.
    surse: DEX '09 DEX '98