12 definiții pentru miaun

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MIAUN, miaune, s. n. (Rar) Mieunat. [Pr.: mia-un] – Din mieuna (derivat regresiv).

miaun sn [At: SADOVEANU, N. F. 34 / Pl: ~e / E: pvb miauna] (Rar) Mieunat1.

MIAUN, miaune, s. n. Mieunat. [Pr.: mia-un] – Din mieuna (derivat regresiv).

MIAUN, miaune, s. n. Mieunat. Dintr-un salt sări în craca unui măr c-un miaun zugrumat. SADOVEANU, N. F. 34.

MIAUN ~e n. Strigăt caracteristic speciei, scos de pisici; mieunat. [Sil. mia-un] /v. a mieuna

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

miaun (rar) s. n., pl. miaune

miaun s. n. (sil. mia-), pl. miaune

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MIAUN s. v. mieunare, mieunat, mieunătură, miorlăială, miorlăire, miorlăit, miorlăitură.

miaun s. v. MIEUNARE. MIEUNAT. MIEUNĂTURĂ. MIORLĂIALĂ. MIORLĂIRE. MIORLĂIT. MIORLĂITURĂ.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MIAUN s. n. (Rar) Mieunat1. Dintr-un salt sări în craca unui măr, c-un miaun zugrumat. SADOVEANU, N. F. 34. - PI.: miaune. – Postverbal de Ia miauna.

Intrare: miaun
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • miaun
  • miaunul
  • miaunu‑
plural
  • miaune
  • miaunele
genitiv-dativ singular
  • miaun
  • miaunului
plural
  • miaune
  • miaunelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

miaun, miaunesubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.