7 definiții pentru mecanician
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
mecanician sm [At: COSTINESCU II, 80 / P: ~ci-an / Pl: ~ieni / E: fr mécanicien] Specialist în mecanică (1) Si: (înv) mecanic (9).
MECANICIAN, -Ă s.m. și f. (Rar) Specialist în mecanică; mecanic. [Pron. -ci-an, pl. -ieni, -iene. / < fr. mecanicien].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MECANICIÁN, -Ă s. m. f. specialist în mecanică. (< fr. mécanicien)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
mecanician s. m., pl. mecanicieni
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MECANICIAN s. v. mașinist, mecanic.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mecanician s. v. MAȘINIST. MECANIC.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MECANICIÁN s. m. Specialist în mecanică (I 1); (învechit) mecanic (II). Cf. COSTINESCU, II, 80. Electricienii s-au îndreptat mai ales către unitățile practice, pe care le-au mai completat, iar mecanicienii au creat, pentru uzul lor, sistemul tehnic MKFS. CIȘMAN, FIZ. I, 33. - Pronunțat: -ci-an. - – Pl.: mecanicieni. – Din fr. mécanicien.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M23) Surse flexiune: MDN '08, DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |