16 definiții pentru mazăre mazere


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MÁZĂRE s. f. Plantă erbacee de cultură, din familia leguminoaselor, cu flori albe sau trandafirii și cu semințe sferice, comestibile, închise în păstăi (Pisum sativum).Mazăre de câmp = plantă asemănătoare cu mazărea, cultivată ca nutreț pentru vite (Pisum arvense). Mazăre sălbatică = plantă erbacee agățătoare cu flori roșii, parfumate (Pisum elatius).P. restr. Păstăile (cu semințe) sau semințele comestibile ale acestei plante; p. ext. mâncare pregătită din aceste semințe. – Cf. alb. modhullë.

MÁZĂRE s. f. Plantă erbacee de cultură, din familia leguminoaselor, cu flori albe sau trandafirii și cu semințe sferice, comestibile, închise în păstăi (Pisum sativum).Mazăre de câmp = plantă asemănătoare cu mazărea, cultivată ca nutreț pentru vite (Pisum arvense). Mazăre sălbatică = plantă erbacee agățătoare cu flori roșii, parfumate (Pisum elatius).P. restr. Păstăile (cu semințe) sau semințele comestibile ale acestei plante; p. ext. mâncare pregătită din aceste semințe. – Cf. alb. modhullë.

mazăre sf [At: (a. 1588) CUV. D. BĂTR. I, 209/14 / V: (înv) ~zare, măz~ (îrg) ~zire, (reg) masdere, ~zâne, ~zere, ~zine / G-D: mazării, mazărei / Pl: ~zări / E: cf alb modhullë] 1 (Reg; șîs ~ rotundă, ~ bumbule, ~ de câmp, ~ iepurească) Plantă erbacee din familia leguminoaselor, cu flori albe sau trandafirii și cu semințe sferice, comestibile, închise în păstăi Si: măzări (1) (Pisum sativum). 2-3 (Pre; csc) (Păstaie sau) sămânță a mazărei (1). 4 (Îs) ~ de câmp (sau de nutreț, din grău, mare) Plantă erbacee cu flori pestrițe și cu semințe de culoare verde-cenușiu (Pisum arvense). 5 (Îc) ~-sălbatică (sau ~-înaltă) Plantă erbacee agățătoare, cu fiori roșii-deschis (Pisum elatius). 6 (Bot; îas) Neghină (Agrostemma githago). 7 (Bot; îas) Mânerei-de-pădure (Lathyrus latifolius). 8 Mâncare pregătită din boabe de mazăre (1). 9 (Reg; șîc ~-albă, ~-de-grădină, ~-de-par) Fasole. 10-11 (Csc) Păstaie sau bob de fasole. 12 Mâncare de fasole. 13 (Reg; șîc ~-bixiță, ~-mare, ~-din-bucate, -~de munte, ~-de-nutreț) Specie de măzăriche nedefinită mai îndeaproape. 14 (Reg; șîc ~-colțurată) Linte (Sens culinaris). 15 (Bot; pop; îc) ~-turcească Năut (Cicer arietinum). 16 (Bot; îc) ~-sălbatică Coroniște (Coronilla varia). 17 (Bot; îc) ~-pădureață Orăstică (Orobus niger). 18 (Buc; îc) ~a-mâții Punguliță (Thlaspi arvense). 19 (Reg) Boală de vite nedefinită mai îndeaproape Si: măzăriche. 20 (Art.) Horă care se joacă cu tropăituri și cu învârtituri pe loc. 21 (Art.) Melodie după care se execută această horă.

MÁZĂRE s. f. 1. Plantă erbacee de cultură, din familia leguminoaselor, cu semințe aproape sferice, în păstăi (Pisum sativum). Mazărea se aseamănă în cultură cu bobul. PAMFILE, A. R. 188. ♦ (Cu sens colectiv) Păstăile tinere sau semințele coapte, comestibile, ale acestei plante; mîncare pregătită din aceste semințe. Îi pune înainte tot ce mai bun avea, Orz, mazăre și hrișcă. NEGRUZZI, S. II 299. 2. Compuse: mazăre-de-cîmp = plantă asemănătoare cu mazărea (1), care crește prin semănături sau cultivată; servește ca nutreț pentru vite (Pisum arvense); mazăre-sălbatică = plantă erbacee agățătoare, cu flori de culoare roșu-deschis (Pisum elatius). – Variantă: mázere (CREANGĂ, A. 99, ȘEZ. II 223) s. f.

MÁZĂRE f. 1) Plantă leguminoasă alimentară și furajeră, cu flori albe sau trandafirii și cu fructul în formă de păstaie, cu semințe rotunde. * ~-sălbatică plantă agățătoare cu flori roșii deschise. 2) Fructul și sămânța acestei plante. 3) Mâncare pregătită din boabele acestei plante. [G.-D. mazării] /Cuv. autoht.

mazăre f. 1. plantă leguminoasă alimentară ce produce boabe într’o teacă (Pisum sativum); 2. boabele plantei. [Albanez MÓDZULĂ].

mázăre f., pl. ĭ (cp. cu lat. mazela și cu alb. módhulă, mazăre, probabil rudă cu pers. maš, mazăre. După Meyer, Dicț. alb. la kokomare, 194, d. alb. marăză, tufă de frag. Cp. și cu vĭezure). O plantă leguminoasă papilionacee agățătoare care produce boabe în păstăĭ și din care se cultivă o mulțime de varietățĭ culinare (pisum): mazăre păstăĭ, mazăre boabe, un bob de mazăre.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mázăre s. f., g.-d. art. mázării

mázăre s. f., g.-d. art. mázării


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

mázăre s. f. – Legumă (Pisum sativum). – Mr. madzîre. Origine necunoscută. S-a identificat cu dacicul μοζουλα menționat de Dioscorides (Hasdeu, Col. lui Traian, 1877, 522; Tocilescu, Dacia înainte de romani, București, 1880, 569; Philippide, II, 720; Capidan, Raporturile, 537; Weigand, BA, III, 236); dar, pe de o parte, acest nume desemnează cimbrul, a cărui asemănare cu mazărea nu este convingătoare; și, pe de altă parte, Jokl, Litteris, IV, 200, cf. Sandfeld 95, a demonstrat că trebuie să se citească μιζουλα. S-a presupus un tracic *mazala (Pascu, I, 190) sau *mazela (Diculescu 207); o sursă anterioară indoeurop. (Lahovary 123 și 336). În fine, der. din tc. (per.) maș nu pare posibilă fonetic (Roesler 598). Legătura cuvîntului rom. cu alb. modhulje „mazăre” (Meyer 284; Tiktin; Rosetti, II, 119) pare evidentă, dar nu lămurește mult originea cuvîntului (der. rom. din alb. nu e posibilă; mai sigur este că ambele cuvinte conduc la o sursă comună). Ar putea fi vorba de un cuvînt balcanic, din aceeași familie cu sl. zrŭnu, zerno „boabă”, lituan. žirnis „mazăre”; dar trebuie stabilită mai întîi originea plantei și a cultivării ei. Der. măzărar, s. m. (insectă parazită, Bruchus pisi); măzărat, adj. (granulos); măzărică, s. f. (măzăriche, Vicia sativa; plantă leguminoasă, Lathyrus tuberosus; Banat, varietate de fasole); măzăriche, s. f. (Vicia sativa, Vicia dumetorum, Vicia lathyroides, Vicia silvatica; grindină; trichină, trichinoză); măzăroi, s. m. (Trans., mazăre). Din rom. provine bg. măzarik (Capidan, Raporturile, 232).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MÁZĂRE (cuv. autohton) s. f. Plantă alimentară și furajeră, anuală, din familia leguminoaselor, cu frunze compuse din 2-3 perechi de foliole, flori albe și fructul o păstaie cu 3-9 semințe (Pisum sativum). Are o perioadă scurtă de vegetație (60-120 zile). M. verde conține proteine, hidrați de carbon, sodiu, potasiu, calciu, fier, vitaminele A, B1, B2, C etc. Originară din Afghanistan, India și de pe țărmurile M. Mediterane, este cultivată în Europa cu c. 5.000 de ani î. Hr. În România, a fost introdusă în cultură în sec. 17. ♦ Păstăile sau semințele acestei plante; mâncare preparată din aceste semințe.

Intrare: mazăre
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mazăre
  • mazărea
plural
genitiv-dativ singular
  • mazări
  • mazării
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mazere
  • mazerea
plural
genitiv-dativ singular
  • mazeri
  • mazerii
plural
vocativ singular
plural

mazăre mazere

  • 1. Plantă erbacee de cultură, din familia leguminoaselor, cu flori albe sau trandafirii și cu semințe sferice, comestibile, închise în păstăi (Pisum sativum).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: fasole linte attach_file un exemplu
    exemple
    • Mazărea se aseamănă în cultură cu bobul. PAMFILE, A. R. 188.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Mazăre de câmp = plantă asemănătoare cu mazărea, cultivată ca nutreț pentru vite (Pisum arvense).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. Mazăre sălbatică = plantă erbacee agățătoare cu flori roșii, parfumate (Pisum elatius).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.3. prin restricție Păstăile (cu semințe) sau semințele comestibile ale acestei plante.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • 1.3.1. prin extensiune Mâncare pregătită din aceste semințe.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
        exemple
        • Îi pune înainte tot ce mai bun avea, Orz, mazăre și hrișcă. NEGRUZZI, S. II 299.
          surse: DLRLC

etimologie: