opțiuni
  • info

12 definiții pentru mandata

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MANDATA, mandatez, vb. I. Tranz. (Rar) A ordonanța plata unei sume de bani. – Din fr. mandater.

MANDATA, mandatez, vb. I. Tranz. (Rar) A ordonanța plata unei sume de bani. – Din fr. mandater.

mandata vt [At: COSTINESCU / Pzi: ~tez / E: fr mandater] 1 (Rar) A da cuiva mandat (8). 2 (Rar) A ordonanța plata unei sume de bani Cf mandat (3).

MANDATA, mandatez, vb. I. Tranz. (Franțuzism; cu privire Ia o sumă de bani) A decide, a dispune să se facă o plată; a ordonanța.

MANDATA vb. I. tr. A dispune, a ordonanța plătirea unei sume. ♦ A încredința cuiva un mandat; a împuternici. [< fr. mandater].

MANDATA vb. tr. 1. a ordonanța plătirea unei sume. 2. a încredința cuiva un mandat (1). (< fr. mandater)

*mandatéz v. tr. (d. mandat; fr. mandater). Înscriŭ pe un mandat (o sumă de plată).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mandata (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. mandatez, 3 mandatează; conj. prez. 1 sg. să mandatez, 3 să mandateze

mandata (a ~) vb., ind. prez. 3 mandatează

mandata vb., ind. prez. 1 sg. mandatez, 3 sg. și pl. mandatează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MANDATA vb. v. ordonanța.

mandata vb. v. ORDONANȚA.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MANDATA vb. I. T r a n z. (Rar) 1. A da cuiva mandat (4). Cf. COSTINESCU. N-a fost mandatat de comitet să intervie. ap. IORDAN, R. A. 237. 2. A ordonanța plata unei sume de bani. Cf. mandat (3). Suma avizată (mandatată) prin cec. I. PANȚU, PR. 74, cf. IORDAN, L. R. A. 237. - Prez. ind.: mandatez. – Din fr. mandater.

Intrare: mandata
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mandata
  • mandatare
  • mandatat
  • mandatatu‑
  • mandatând
  • mandatându‑
 singular plural
  • mandatează
  • mandatați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mandatez
 (să)
  • mandatez
  • mandatam
  • mandatai
  • mandatasem
a II-a (tu)
  • mandatezi
 (să)
  • mandatezi
  • mandatai
  • mandatași
  • mandataseși
a III-a (el, ea)
  • mandatează
 (să)
  • mandateze
  • mandata
  • mandată
  • mandatase
plural I (noi)
  • mandatăm
 (să)
  • mandatăm
  • mandatam
  • mandatarăm
  • mandataserăm
  • mandatasem
a II-a (voi)
  • mandatați
 (să)
  • mandatați
  • mandatați
  • mandatarăți
  • mandataserăți
  • mandataseți
a III-a (ei, ele)
  • mandatează
 (să)
  • mandateze
  • mandatau
  • mandatară
  • mandataseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mandata, mandatezverb

  • 1. rar A ordonanța plata unei sume de bani. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: ordonanța
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.