12 definiții pentru madea

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MADEÁ, madele, s. f. 1. (Înv.) Problemă, chestiune, afacere. 2. (Reg.) Fel, sort, categorie. ♦ Fig. Om neserios, om fără caracter. – Din tc. madde.

MADEÁ, madele, s. f. 1. (Înv.) Problemă, chestiune, afacere. 2. (Reg.) Fel, sort, categorie. ♦ Fig. Om neserios, om fără caracter. – Din tc. madde.

madea sf [At: CANTA, ap. LET. III, 259/26 / V: ~elă, med~, (4) metea / Pl: ~ele / E: tc madde-madelă, sg refăcut după pl] (Tcî) 1 Chestiune. 2 Zeciuială. 3 (Pgn) Impozit. 4 Cusur. 5 (Pbl) Capitol. 6 Categorie. 7 (Reg) Om lipsit de caracter.

MADEÁ, madele, s. f. 1. (Rar) Fel, soi, categorie. Făina poate să fie de mai multe madele. PAMFILE, A. R. 250. ◊ (Peiorativ) Doar cunosc eu ce madea-i Hrisanti; vorba d-voastră, trebuie să plănuiască el vro drăcie. HOGAȘ, H. 37. 2. (Învechit) Pricină, problemă, chestiune. Poate să se ivească ceva datornici, și noi trebuie să cercetăm cu băgare de seamă această madea. FILIMON, C. 235. ♦ Cusur, meteahnă. Avea și ea două madele: era leneșă... și rea. PAMFILE, M. R. I 123.

madeà f. pricină, chestiune: pentru volnicii și alte madele FIL. [Turc. MADDÉ].

madeá f., pl. ele (turc. ar. madde). Vechĭ. Materie, subĭect, chestiune. Azĭ. Mold. Fam. Fel, specie, tipar, tip: ce madea de om e acesta? Vest. Calitate rea (cusur): avea doŭă madele: era leneșă și rea (Panf. Mit. Pop. I, 123).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

madea (înv., reg.) s. f., art. madeaua, g.-d. art. madelei; pl. madele

madea (înv., reg.) s. f., art. madeaua, g.-d. art. madelei; pl. madele, art. madelele

madeá s. f., art. madeáua, g.-d. art. madélei; pl. madéle

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MADEÁ s. v. bir, categorie, chestiune, chip, cusur, dar, dare, defect, deficiență, dijmă, fel, gen, imperfecțiune, impozit, insuficiență, lacună, lipsă, lucru, materie, meteahnă, nărav, neajuns, neam, patimă, păcat, poveste, pricină, problemă, scădere, slăbiciune, socoteală, soi, sort, specie, subiect, tip, treabă, varietate, viciu, zeciuială.

madea s. v. BIR. CATEGORIE. CHESTIUNE. CHIP. CUSUR. DAR. DARE. DEFECT. DEFICIENȚĂ. DIJMĂ. FEL. GEN. IMPERFECȚIUNE. IMPOZIT. INSUFICIENȚĂ. LACUNĂ. LIPSĂ. LUCRU. MATERIE. METEAHNĂ. NĂRAV. NEAJUNS. NEAM. PATIMĂ. PĂCAT. POVESTE. PRICINĂ. PROBLEMĂ. SCĂDERE. SLĂBICIUNE. SOCOTEALĂ. SOI. SORT. SPECIE. SUBIECT. TIP. TREABĂ. VARIETATE. VICIU. ZECIUIALĂ.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

madeá (madéle), s. f. – Problemă, chestiune. – Mr. made, megl. măde. Tc. madde (Roesler 598; Șeineanu, III, 74). Sec. XVIII, înv.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MADEA s. f. I. 1. (Învechit) Chestiune, afacere, pricină; materie, subiect. Neprimind nici un ban de la dînșii pentru modelele bisericilor. CANTA, LET. III, 259/26. Aceste pricini cunoscîndu-se și de către domnia me. .. au fost vătămătoare madalei aceștia (a. 1785). URICARIUL, I, 106. Să treacă [în condică] toate rînduielile ce vor face în ținut pentru orice made (a. 1795). ib. IV, 58/1. Cu acest mijloc se îndreptă și madeaua de protimisis. E. VĂCĂRESCUL, IST. 272. [împăratul] nu se va bate cu neamul lui pentru această madea. DIONISIE, C. 183. Înfățoșîndu-să această. . . anaforă, în madeaua boalei ciumei. (a. 1815). URICARIUL, I, 243, cf. CAT. MAN. I, 606, IORGA, S. N. 147, 148. S-au trimis la sud Ialomița, Buzău și Focșani, pentru madeaua zaherelii (a. 1822). DOC. EC. 258. Cercetarea. . . care s-au făcut... în madeaua făcătorilor de monedă turcească calpă (a. 1829). ib. 431. Dacă întru toate acestea madele, se va descoperi că stăpînirea locului strînge bir de prisos... apoi un asemenea catahris fără întârziere să se curme. CR (1830), 3872/22, cf. 3241/33. [Adunarea] nu va putea chibzui decît numai asupra acelor madele care să va înfățișa de către directorul sau sfatul privighetor. (a. 1845). DOC. EC. 858. De-aș fi între cei mai de aproape prieteni ai lui, tot n-aș cuteza să-i dau sfat în madeaua aceasta. FILIMON, O. I, 230. Trebuie să cercetăm cu băgare de seamă această madea, ca să nu cădem în răspundere. id. ib. 2. (Învechit) Dijma din zece una, z e c i u i a l ă ; p. g e n e r. impozit. Să să facă socoteală curată dă cît venit are vistieria, din toate modelele, pînă la un ban. PR. DRAM. 64. Că numai dă la madeaua vitelor au intrat la casă piste treizeci [de mii de lei] (a. 1820). IORGA, S. N. 146. Dijma „den zece una11 sau madeauacu noul cuvînt turcescse lua din toate, dar, pentru că nu se prea făcea grîu, din porumb întâi și din fin. id. S. D. XIV, XL. 3. (Regional) Cusur, meteahnă, lipsă; nărav. Avea și ea două madele: era leneșă. .. și rea. PAMFILE, DUȘM. 123, cf. CIAUȘANU, V. 177, LEXIC REG. 46, 82. II. 1. (Învechit, rar) ”Capitol, despărțire„. IORGA, S. N. 216. 2. (Regional) Fel, categorie, sort, ”model" (ȘEZ. XXII, 135). Făina poate să fie de mai multe madele (feluri, categorii). PAMFILE, A. R. 250. Sînt mai multe madele de boale. RĂDULESCU-CODIN. Alege madele-madele: purceii de-o parte, mieii-n altă parte. ARH. OLT. XXI, 269. ♦ Epitet dat unui om nu tocmai de ispravă, soi rău. Hrisanti are să vie tocmai la pont, că doar cunosc eu ce madea-i Hrisanti. HOGAȘ, DR. II, 104. De la o madea ca dînsul ce te poți aștepta! Com. din PIATRA NEAMȚ. - Pl.: madele. – Și: madélă (RĂDULESCU-CODIN), medea (LEXIC REG. 46) s. f. – Din tc. madde.Madelă, sg. refăcut după pl.

Intrare: madea
substantiv feminin (F151)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • madea
  • madeaua
plural
  • madele
  • madelele
genitiv-dativ singular
  • madele
  • madelei
plural
  • madele
  • madelelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

madea, madelesubstantiv feminin

  • 1. învechit Afacere, chestiune, pricină, problemă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Poate să se ivească ceva datornici, și noi trebuie să cercetăm cu băgare de seamă această madea. FILIMON, C. 235. DLRLC
    • 1.1. Cusur, meteahnă. DLRLC
      • format_quote Avea și ea două madele: era leneșă... și rea. PAMFILE, M. R. I 123. DLRLC
  • 2. regional Categorie, fel, soi, sort. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Făina poate să fie de mai multe madele. PAMFILE, A. R. 250. DLRLC
    • 2.1. figurat Om neserios, om fără caracter. DEX '09 DEX '98
      • format_quote peiorativ Doar cunosc eu ce madea-i Hrisanti; vorba d-voastră, trebuie să plănuiască el vro drăcie. HOGAȘ, H. 37. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.