19 definiții pentru madea
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
- enciclopedice (1)
- altele (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MADEA, madele, s. f. 1. (Înv.) Problemă, chestiune, afacere. 2. (Reg.) Fel, sort, categorie. ♦ Fig. Om neserios, om fără caracter. – Din tc. madde.
MADEA, madele, s. f. 1. (Înv.) Problemă, chestiune, afacere. 2. (Reg.) Fel, sort, categorie. ♦ Fig. Om neserios, om fără caracter. – Din tc. madde.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
madea sf [At: CANTA, ap. LET. III, 259/26 / V: ~elă, med~, (4) metea / Pl: ~ele / E: tc madde-madelă, sg refăcut după pl] (Tcî) 1 Chestiune. 2 Zeciuială. 3 (Pgn) Impozit. 4 Cusur. 5 (Pbl) Capitol. 6 Categorie. 7 (Reg) Om lipsit de caracter.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MADEA, madele, s. f. 1. (Rar) Fel, soi, categorie. Făina poate să fie de mai multe madele. PAMFILE, A. R. 250. ◊ (Peiorativ) Doar cunosc eu ce madea-i Hrisanti; vorba d-voastră, trebuie să plănuiască el vro drăcie. HOGAȘ, H. 37. 2. (Învechit) Pricină, problemă, chestiune. Poate să se ivească ceva datornici, și noi trebuie să cercetăm cu băgare de seamă această madea. FILIMON, C. 235. ♦ Cusur, meteahnă. Avea și ea două madele: era leneșă... și rea. PAMFILE, M. R. I 123.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
madeà f. pricină, chestiune: pentru volnicii și alte madele FIL. [Turc. MADDÉ].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
madeá f., pl. ele (turc. ar. madde). Vechĭ. Materie, subĭect, chestiune. Azĭ. Mold. Fam. Fel, specie, tipar, tip: ce madea de om e acesta? Vest. Calitate rea (cusur): avea doŭă madele: era leneșă și rea (Panf. Mit. Pop. I, 123).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
madelă sf vz madea
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
medea sf vz madea
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
metea sf vz madea
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
madea (înv., reg.) s. f., art. madeaua, g.-d. art. madelei; pl. madele
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
madea (înv., reg.) s. f., art. madeaua, g.-d. art. madelei; pl. madele, art. madelele
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
madea s. f., art. madeaua, g.-d. art. madelei; pl. madele
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MADEA s. v. bir, categorie, chestiune, chip, cusur, dar, dare, defect, deficiență, dijmă, fel, gen, imperfecțiune, impozit, insuficiență, lacună, lipsă, lucru, materie, meteahnă, nărav, neajuns, neam, patimă, păcat, poveste, pricină, problemă, scădere, slăbiciune, socoteală, soi, sort, specie, subiect, tip, treabă, varietate, viciu, zeciuială.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
madea s. v. BIR. CATEGORIE. CHESTIUNE. CHIP. CUSUR. DAR. DARE. DEFECT. DEFICIENȚĂ. DIJMĂ. FEL. GEN. IMPERFECȚIUNE. IMPOZIT. INSUFICIENȚĂ. LACUNĂ. LIPSĂ. LUCRU. MATERIE. METEAHNĂ. NĂRAV. NEAJUNS. NEAM. PATIMĂ. PĂCAT. POVESTE. PRICINĂ. PROBLEMĂ. SCĂDERE. SLĂBICIUNE. SOCOTEALĂ. SOI. SORT. SPECIE. SUBIECT. TIP. TREABĂ. VARIETATE. VICIU. ZECIUIALĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
madea (madele), s. f. – Problemă, chestiune. – Mr. made, megl. măde. Tc. madde (Roesler 598; Șeineanu, III, 74). Sec. XVIII, înv.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Medea, magiciană vestită, fiica lui Aeetes, regele din Colchis, și nepoata Circei. Cînd argonauții au sosit la Colchis în căutarea Lînii de Aur, Medea, prin vrăjile ei, l-a ajutat pe Iason să iasă biruitor din toate încercările la care l-a supus Aeetes și să pună mîna pe prețioasa lînă (v. și Argonautae). Cum Iason îi făgăduise s-o ia în căsătorie, Medea n-a pregetat apoi să fugă cu el pe mare și să-l ia cu sine drept zălog și pe Absyrtus, fratele ei mai mic. Mai tîrziu, ca să scape de urmărirea lui Aeetes, care se luase după fugari, ea și-a tăiat fratele în bucăți și le-a aruncat în urma ei, în mare. O dată scăpați și după multe peregrinări, cei doi ajung la Iolcus. Acolo, primul act al Medeei este să-l pedepsească pe Pelias, uzurpatorul tronului care i-ar fi revenit de drept lui Iason. Tot Pelias fusese cel care-l trimisese pe Iason în Colchis cu gândul ascuns să-l piardă. Medea urzește o pedeapsă cruntă: sub cuvînt că datorită vrăjilor ei ea poate readuce la tinerețe pe oricine se va lăsa tăiat în bucăți și fiert într-un cazan cu anumite buruieni, ea le determină pe fiicele lui Pelias să-și măcelărească propriul tată și să-l fiarbă în cazanul din care, bineînțeles, n-a mai ieșit viu niciodată. În urma acestei noi crime, Medea și Iason sînt izgoniți din Iolcus de către Acastus, fiul lui Pelias. Ei se statornicesc în cetatea Corinthului, unde trăiesc cîțiva ani, pînă în ziua în care Iason o părăsește pe Medea pentru a se căsători cu Glauce, fiica regelui Creon. În preajma nunții, Medea e alungată. Înainte de plecare ea pedepsește însă trădarea lui Iason. O ucide pe Glauce (v. Creon 1), își omoară apoi propriii copii născuți cu Iason, și aceasta sub ochii părintelui lor, după care-și ia zborul, într-un car tras de niște cai înaripați, și dispare în văzduh. Se duce la Athenae unde se căsătorește cu regele Aegeus, cu care are un fiu. Încercînd să-l înlăture însă pe Theseus, celălalt fiu al lui Aegeus, este gonită și de acolo și silită din nou să ia calea pribegiei. Medea se întoarce în cele din urmă acasă, în Colchis. Acolo îl alungă de la domnie pe uzurpatorul tronului și-și înscăunează din nou tatăl, pe Aeetes, care fusese detronat. Împăcarea dintre tată și fiică este dublată, într-o altă versiune, și de împăcarea Medeei cu Iason, care – se spunea – ar fi venit în cele din urmă după ea, în Colchis.
- sursa: Mitologic (1969)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MADEA s. f. I. 1. (Învechit) Chestiune, afacere, pricină; materie, subiect. Neprimind nici un ban de la dînșii pentru modelele bisericilor. CANTA, LET. III, 259/26. Aceste pricini cunoscîndu-se și de către domnia me. .. au fost vătămătoare madalei aceștia (a. 1785). URICARIUL, I, 106. Să treacă [în condică] toate rînduielile ce vor face în ținut pentru orice made (a. 1795). ib. IV, 58/1. Cu acest mijloc se îndreptă și madeaua de protimisis. E. VĂCĂRESCUL, IST. 272. [împăratul] nu se va bate cu neamul lui pentru această madea. DIONISIE, C. 183. Înfățoșîndu-să această. . . anaforă, în madeaua boalei ciumei. (a. 1815). URICARIUL, I, 243, cf. CAT. MAN. I, 606, IORGA, S. N. 147, 148. S-au trimis la sud Ialomița, Buzău și Focșani, pentru madeaua zaherelii (a. 1822). DOC. EC. 258. Cercetarea. . . care s-au făcut... în madeaua făcătorilor de monedă turcească calpă (a. 1829). ib. 431. Dacă întru toate acestea madele, se va descoperi că stăpînirea locului strînge bir de prisos... apoi un asemenea catahris fără întârziere să se curme. CR (1830), 3872/22, cf. 3241/33. [Adunarea] nu va putea chibzui decît numai asupra acelor madele care să va înfățișa de către directorul sau sfatul privighetor. (a. 1845). DOC. EC. 858. De-aș fi între cei mai de aproape prieteni ai lui, tot n-aș cuteza să-i dau sfat în madeaua aceasta. FILIMON, O. I, 230. Trebuie să cercetăm cu băgare de seamă această madea, ca să nu cădem în răspundere. id. ib. 2. (Învechit) Dijma din zece una, z e c i u i a l ă ; p. g e n e r. impozit. Să să facă socoteală curată dă cît venit are vistieria, din toate modelele, pînă la un ban. PR. DRAM. 64. Că numai dă la madeaua vitelor au intrat la casă piste treizeci [de mii de lei] (a. 1820). IORGA, S. N. 146. Dijma „den zece una11 sau madeaua – cu noul cuvînt turcesc – se lua din toate, dar, pentru că nu se prea făcea grîu, din porumb întâi și din fin. id. S. D. XIV, XL. 3. (Regional) Cusur, meteahnă, lipsă; nărav. Avea și ea două madele: era leneșă. .. și rea. PAMFILE, DUȘM. 123, cf. CIAUȘANU, V. 177, LEXIC REG. 46, 82. II. 1. (Învechit, rar) ”Capitol, despărțire„. IORGA, S. N. 216. 2. (Regional) Fel, categorie, sort, ”model" (ȘEZ. XXII, 135). Făina poate să fie de mai multe madele (feluri, categorii). PAMFILE, A. R. 250. Sînt mai multe madele de boale. RĂDULESCU-CODIN. Alege madele-madele: purceii de-o parte, mieii-n altă parte. ARH. OLT. XXI, 269. ♦ Epitet dat unui om nu tocmai de ispravă, soi rău. Hrisanti are să vie tocmai la pont, că doar cunosc eu ce madea-i Hrisanti. HOGAȘ, DR. II, 104. De la o madea ca dînsul ce te poți aștepta! Com. din PIATRA NEAMȚ. - Pl.: madele. – Și: madélă (RĂDULESCU-CODIN), medea (LEXIC REG. 46) s. f. – Din tc. madde. – Madelă, sg. refăcut după pl.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MADÉLĂ s. f. v. madea.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MEDEÁ s. f. v. madea.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
METEÁ s. f. = madea (3). Foaie verde-o micșunea Ați văzut vreo nevestea Să n-aibă nici o metea? CIAUȘANU, V. 71, cf. id. GL., PLOPȘOR, V. O., ARH. OLT. XXI, 270.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F151) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
madea, madelesubstantiv feminin
- 1. Afacere, chestiune, pricină, problemă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Poate să se ivească ceva datornici, și noi trebuie să cercetăm cu băgare de seamă această madea. FILIMON, C. 235. DLRLC
-
- Avea și ea două madele: era leneșă... și rea. PAMFILE, M. R. I 123. DLRLC
-
-
-
- Făina poate să fie de mai multe madele. PAMFILE, A. R. 250. DLRLC
- 2.1. Om neserios, om fără caracter. DEX '09 DEX '98
- Doar cunosc eu ce madea-i Hrisanti; vorba d-voastră, trebuie să plănuiască el vro drăcie. HOGAȘ, H. 37. DLRLC
-
-
etimologie:
- madde DEX '98 DEX '09