19 definiții pentru mășcat mașcat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MĂȘCÁT, -Ă, mășcați, -te, adj. (Pop.; despre cereale) Cu bobul mare, bombat, plin. ♦ Mare, gros. [Var.: mașcát, -ă adj.] – Din măciucat.

mășcat, ~ă [At: DOSOFTEI, MOL. 119 / V: maș~, (nob) muș~ / Pl: ~ați, ~e / E: măciucat] 1 a (D. cereale) Cu bobul mare. 2-3 a, av (D. boabele cerealelor) (Care este) de dimensiuni mari Si: bombat, mare, plin. 4-5 a, av (Fig; d. ploaie) (Care este) cu stropi mari. 6 av (Îe) A tăia ~ A tăia în bucăți cu securea.

MĂȘCÁT, -Ă, mășcați, -te, adj. (Despre cereale) Cu bobul mare, bombat, plin. ♦ Mare, gros. [Var.: mașcát, -ă adj.] – Din măciucat.

MĂȘCÁT, -Ă adj. v. mașcat.

MĂȘCÁT ~tă (~ți, ~te) pop. (despre cereale) Care are bobul mare, plin. /Din măciucat

mășcat a. cu flori mari, cu boabe groase: orz mășcat. [Maramureș mășcat mare = Meglen. măcicat: de origină necunoscută].

mășcát și (est) ma-, -ă adj. (din măcĭucat, de unde s’a făcut *măcĭcat, apoĭ mășcat, ca obișnuĭesc, pașnic, veșnic din *obicĭnuĭesc, *pacĭnic, *vecĭnic). Nord. Mare, bulbucat (vorbind de boabe, florĭ, picăturĭ și litere): numele florilor celor maĭ mașcate (Sadov. VR. 1911, 3, 340). Adv. A scrie mașcat, a scrie cu litere marĭ, nu puchinos. – În Ban. „cu fire rare”.

MAȘCÁT, -Ă adj. v. mășcat.

MAȘCÁT, -Ă adj. v. mășcat.

mașcat2, ~ă a vz mășcat

mușcat5, ~ă a vz mășcat

MAȘCÁT, -Ă, mașcați, -te, adj. (Regional) Mare, gros. Muie pana de gîscă în cerneală și scrise cu slove mașcate. SADOVEANU, Z. C. 246. ♦ (Despre unele cereale) Cu bobul mare. Ea purta grăunțe întregi de orzul cel mai mașcat. DONICI, la CADE. – Variantă: mășcát, -ă (I. IONESCU, D. 403) adj.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mășcát (pop.) adj. m., pl. mășcáți; f. mășcátă, pl. mășcáte

mășcát adj. m., pl. mășcáți; f. sg. mășcátă, pl. mășcáte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MĂȘCÁT adj. bombat, mare, plin, (reg.) măzărat. (Un bob de grâu ~.)

MĂȘCAT adj. bombat, mare, plin, (reg.) măzărat. (Un bob de grîu ~.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

mășcát, -ă, mășcați, -te, (mașcat), adj. – (arh.) Mare, bombat, plin: „Adjectivul acesta cuprinde două însușiri: masiv și rotund. Se zice, de ex.: lacrimă mășcată, grăunte mășcat (adică) bine dezvoltat” (Bud, 1908): „Tuie o din sărinat, / Vara când plouă mășcat” (Țiplea, 1906: 443); „Lacrimile-n jos să-ți meargă / Tot mășcate ca bobu” (Bârlea, 1924, I: 99). Atestat și în Maramureșul din dreapta Tisei. – Din măciucat (< măciucă „ciomag”) > *macicat > mășcat (Șăineanu, Scriban, MDA).

mășcát, -ă, adj. – (înv.) Mare, bombat, plin: „Adjectivul acesta cuprinde două însușiri: masiv și rotund. Se zice, de ex.: lacrimă mășcată, grăunte mășcat (adică) bine dezvoltat” (Bud 1908): „Tuie o din sărinat, / Vara când plouă mășcat” (Țiplea 1906: 443); „Lacrimile-n jos să-ți meargă / Tot mășcate ca bobu” (Bârlea 1924 I: 99). – Din măciucat (MDA).

Intrare: mășcat
mășcat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mășcat
  • mășcatul
  • mășcatu‑
  • mășca
  • mășcata
plural
  • mășcați
  • mășcații
  • mășcate
  • mășcatele
genitiv-dativ singular
  • mășcat
  • mășcatului
  • mășcate
  • mășcatei
plural
  • mășcați
  • mășcaților
  • mășcate
  • mășcatelor
vocativ singular
plural
mașcat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mașcat
  • mașcatul
  • mașcatu‑
  • mașca
  • mașcata
plural
  • mașcați
  • mașcații
  • mașcate
  • mașcatele
genitiv-dativ singular
  • mașcat
  • mașcatului
  • mașcate
  • mașcatei
plural
  • mașcați
  • mașcaților
  • mașcate
  • mașcatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mășcat mașcat

etimologie:

  • măciucat
    surse: DEX '98 DEX '09