LĂSNICIOR, lăsniciori, s. m. Plantă cu tulpina agățătoare, cu flori violete, cu fructe în formă de boabe roșii la maturitate, a cărei tulpină se întrebuințează în ceaiuri medicinale (Solanum dulcamara). – Cf. sb. lasina.

lăsnicior sm [At: CONV. LIT. XXIII, 569 / V: ~oară, lejnicioară, lesnicioară, (pop) lesnicioasă, les~, losnicioară sf los~, losnișor, loșnișor / Pl: ~i / E: srb lasina + -oară] (Bot; pop) 1 (Reg; șîs losnicioară de ceas rău) Plantă din familia solanaceelor cu tulpina agățătoare ramificată de la bază, cu frunze ovale pețiolate, cu flori violete, cu fructe sub formă de bacă roșie la maturitate, din a cărei tulpină se face un ceai calmant și se extrage, în industria farmaceutică, o substanță cu proprietăți depurative și calmante (Solanum dulcamara) Si: (pop) zârnă (1). 2 (Bot; reg) Zârnă (2) (Solanum nigrum).

LĂSNICIOR, lăsniciori, s. m. Plantă cu tulpina agățătoare, cu flori violete, cu fructe în formă de boabe roșii la maturitate, a cărei tulpină se întrebuințează în ceaiuri medicinale (Solanum dulcamara). – Cf. scr. lasina.

LĂSNICIOR ~i m. Plantă erbacee agățătoare cu flori violete și fructe bace, otrăvitoare, a cărei tulpină se folosește în medicină. /cf. sl. lasina

lăsnicioară sf vz lăsnicior

lejnicioară sf vz lăsnicior

losnicioară sf vz lăsnicior

losnicior sm vz lăsnicior

losnișor sm vz lăsnicior

loșnișor sm vz lăsnicior

loznișor^[1] sn vz lăsnicior

BURUIANĂ, ❍BURIANĂ (pl. -ieni) sf. 🌿 1 Plantă ierboasă care crește, fără a fi cultivată, pe cîmp, pe locurile semănate, prin grădini, etc., iarbă rea, iarbă sălbatică, bălărie: îngrădirile se părăduesc, pămîntul s’acopere de buruiană VLAH.; buruiana crescuse naltă și abia se mai zărea în fund ODOB.; proverb: buruiana proastă crește și pe piatră sau buruiana rea crește și în drum; buruieni se găsesc și în grădina cea mai bună; se sperie de toate buruienile PANN., despre cineva foarte fricos, care se sperie și de umbra lui ¶ 2 Iarbă de leac, plantă întrebuințată ca mijloc de vindecare: chemă pe împărăteasă și-i dete buruienile să le fiarbă și să le bea ISP. ¶ 3 ~-CÎINEASCĂ¹ – BREIU¹; – ~-CÎINEASCĂ² = TREPĂDĂTOARE¹; – ~-DE-ABUBĂ = PĂPĂLĂU; – ~DE-CEAS-RĂU = VETRICE 1; – ~DE-CEL-PERIT= VENTRILICĂ1 – ~DE-CINCI-DEGETE, plantă ierboasă, cu tulpina și frunzele acoperite cu peri lungi, cu flori mari, galbene, dispuse într’un corimb la vîrful tulpinei; numită și „găinuță”, „gălbenușe” sau „scrîntitoare” (Potentilla recta) (🖼 679); – ~DE-DALAC-LĂSNICIOR; – ~-DE-FRIGURI¹ TRAISTA-CIOBANULUI; – ~-DE-FRIGURI² = LAPTELE-CUCULUI¹; – ~-DE-FRIGURI³ 👉 FRIG 5, BOGLARI; – ~-DE-IN = LINARIȚĂ; – ~-DE-LUNGOARE, BURUIANA-LINGOAREI = LEUȘTEAN; – ~-DE-NEGEI¹, BURUIANĂ-MĂGĂREASCĂ AIOR² ; – ~-DE-NEGEI² = LAPTELE-CÎINELUI¹; – ~ -DE-NEGEI³ LAPTELE-CUCULUI¹;- ~-DE-TRÎNJI = IARBĂ-DE-ȘOALDINĂ; – ~-PORCEASCĂ, plantă ierboasă cu rădăcina groasă, cu frunzele acoperite cu peri albi și aspri, cu flori galbene, dispuse în capitule (Ilypochoeris radicala) (🖼 680); – -PUCIOASĂ = IARBĂ-PUTUROASĂ; – BURUIANA-SURPĂTURII, mică plantă ierboasă, de un verde-deschis sau gălbue, cu flori verzui; numită și „boșoroagă” sau „,sincerică” (Scleranthus annuus) (🖼 681); -BURUIANA-VIERMELUI -PUNGULIȚĂ; – BURUIENI-DE-CEL-PERIT = VENTRILICĂ; – BURUIENI- DOMNEȘTI = VÎZDOAGĂ [sl. burjanŭ].

ZÎRNĂ (pl. -ne) sf. 🌿 1 Plantă veninoasă cu flori albe, dispuse în mici umbele; fructele sînt niște bobițe negre sau verzi; numită și „umbra-nopții” (Solanum nigrum) (🖼 3374) ¶ 2 = LĂSNICIOR [vsl. zrŭno „boabă, grăunte”].

loznișór și lăznicĭór m. (d. bg. lozen, lozna, de viță. V. lozie). Dulcamară, zîrna.

lăsnicior (pop.) s. m., pl. lăsniciori

lăsnicior s. m., pl. lăsniciori

lăsnicior s. m., pl. lăsniciori

LĂSNICIÓR (< scr.) s. m. (BOT.) 1. Semiarbust din familia solanaceelor, ramificat de la bază, cu tulpina agățătoare, adesea culcată, cu flori violete, hermafrodite, grupate în cime și fructe bace roșii, otrăvitoare (Solanum dulcamara). Crește în locuri umede și umbroase, de la câmpie până în zona montană. Este răspândit în Europa, Africa de Nord și America de Nord. Tulpinile lui și vârfurile înflorite sunt folosite, sub formă de ceai, ca depurativ al sângelui, antireumatic, antiastmatic etc. 2. Zârnă.

LĂSNICIOR s. v. zârnă.

LĂSNICIOR s. (BOT.) 1. (Solanum dulcamara) (reg.) zârnă, buruiană-de-dalac, patlagină-de-dalac, vița-corcilor, vița-evreilor. 2. (Solanum nigrum) zârnă, (reg.) umbra-nopții, (înv.) solan.

lăsnicior s.m. (bot.) 1 Solanum dulcamara; zârnă, <pop.> lesnicioasă (v. lesnicios), <reg.> buruiană-de-dalac, iarbă-lesnicioasă, limbricar, lozincă², pătlăgică-de-dalac, poama-câinelui (v. poamă), pomușoară, umbra-nopții (v. umbră), via-evreului (v. vie), vița-corcilor (v. viță), vița-evreilor (v. viță), vița-evreului (v. viță). 2 Solanum nigrum; zârnă, <reg.> bobițe (v. bobiță), buruiană-dulce, moartea-porcilor (v. moarte), morea, pătlăgea, poama-câinelui (v. poamă), strugur-câinesc, strugurul-câinelui (v. strugur), turbare, turbarea-câinelui (v. turbare), turbăciunea-cîinelui (v. turbăciune), umbra-nopții (v. umbră), vița-corcilor (v. viță), vița-evreilor (v. viță), vița-evreului (v. viță), zârnotă, <înv.> palison, solan.

lăsnicior s. v. ZÎRNĂ.

LĂSNICIOR s. (BOT.; Solanum dulcamara) (reg.) zîrnă, buruiană-de-dalac, patlagină-de-dalac, vița-corcilor, vița-evreilor.