licențios, ~oasă a [At: NEGULICI / P: ~ți-os / Pl: ~oși, ~oase / E: fr licencieux, lat licentiosus] (D. oameni sau d. manifestările, acțiunile, creațiile lor) Care încalcă regulile bunei-cuviințe și ale moralei Si: imoral, impudic, indecent, libertin, necuviincios.

* LICENȚIOS adj. Prea liber, destrăbalat, desfrînat [fr.].

LICENȚIOS, -OASĂ, licențioși, -oase, adj. Care calcă regulile bunei-cuviințe și ale moralei, indecent, impudic. V. imoral, libertin. Nicăieri nu mai poate fi văzut băiețașul șmecher cu alură de apaș, debitînd cuplete... licențioase. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 126, 10/5. – Pronunțat: -ți-os.

LICENȚIOS, -OASĂ adj. Necuviincios, imoral, libertin. [Pron. -ți-os. / cf. fr. licencieux, lat. licentiosus].

LICENȚIOS, -OASĂ adj. necuviincios, imoral, indecent. (< fr. licencieux, lat. licentiosus)

LICENȚIOS ~oasă (~oși, ~oase) Care manifestă licență în comportare; caracterizat prin lipsă de bună-cuviință în felul de a fi. [Sil. -ți-os] /<fr. licencieux, lat. licentiosus

licențios a. prea liber.

*licențiós, -oásă adj. (lat. licentiosus). Prea liber, necuviincĭos: vorbe, versurĭ licențioase. Adv. În mod licențios.

licențios (desp. -ți-os) adj. m., pl. licențioși; f. licențioasă, pl. licențioase

licențios (-ți-os) adj. m., pl. licențioși; f. licențioasă, pl. licențioase

licențios adj. m. (sil. -ți-os), pl. licențioși; f. sg. licențioasă, pl. licențioase

LICENȚIOS adj. v. deșănțat, imoral, impudic, indecent, necuviincios, nerușinat, obscen, pornografic, scabros, scârbos, trivial, vulgar.

licențios, -oasă adj. 1 (despre oameni sau, p. ext., despre manifestările, viața lor) corupt, deboșat, decadent, decăzut, depravat, desfrânat, destrăbălat, deșănțat, dezmățat, disolut, imoral, incontinent, libertin, necuviincios, nemoral, nerușinat, pervers, pervertit, rufianesc, stricat, viciat, vicios, <livr.> efrenat, lubric, sardanapalic, <înv. și pop.> rău, <pop. și fam.> deșucheat, parșiv, <pop.> nărăvaș, <înv. și reg.> rușinat, <reg.> dezbrăcinat, străbălat¹, șucheat, teșmenit, <înv.> aselghicesc, demoralizat, destrămat, hlap, holeac, râncaci, <fran.> crapulos, <fran.; înv.> devergond, devergondat, <ital.; înv.> sfățat, <deprec.> liber, <fig.> bizantin, delicvescent, dezordonat, pierdut, putred, viermănos, <fig.; livr.> boccaccesc, <fig.; rar> ars², <fig.; reg.> arinos, <fig.; înv.> dezmierdat, spurcat². Are un mod de viață licențios. 2 (mai ales despre expresii, vorbe ale oamenilor) deșănțat, imoral, impudic, inavuabil, incongruent, indecent, necuviincios, neînfrânat, nepotrivit, nerușinat, obraznic, obscen, pornografic, scabros, scârbos, trivial, vulgar, <livr.> scatologic, <rar> măscăros, <înv. și pop.> rău, scârnav, slobod, <fam.> deșucheat, urât², <înv. și reg.> măscăricios, <înv.> înjosit, <fig.> decoltat, deocheat, deplasat, ieftin, murdar, picant, piperat, porcesc, porcos, suburban, <fig.; astăzi rar> surugiesc, <fig.; pop. și fam.> spurcat², <fig.; pop.> îmbăiat, <fig.; fam.> buruienos, <fig.; reg.> porcotos, <fig.; fran.> ordurier. Are un vocabular colorat, presărat cu expresii licențioase.

licențios adj. v. DEȘĂNȚAT. IMORAL. IMPUDIC. INDECENT. NECUVIINCIOS. NERUȘINAT. OBSCEN. PORNOGRAFIC. SCABROS. SCÎRBOS. TRIVIAL. VULGAR.