14 definiții pentru legat (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LEGÁT4, -Ă, legați, -te, adj., adv. 1. Adj. (Despre oameni) Zdravăn, vânjos, voinic. 2. Adj. (Despre sosuri, dulcețuri etc.) Îngroșat, devenit consistent. 3. Adj. Imobilizat printr-o legătură. ♦ Fig. Obligat, constrâns. 4. Adv. În mod coerent, cu înțeles logic. – V. lega1.

legat4, ~ă a [At: DA / Pl: ~ați, ~e / E: lega1] 1 (D. fire, funii) Unit printr-un nod. 2 (D. șireturi, nojițe) Înnodat pentru a strânge încălțămintea pe picior. 3 (D. cravată) Fixată la gât printr-un nod special. 4 (D. bani, obiecte de valoare) Păstrat înnodat în batistă. 5 (D. păr) Strâns cu o panglică, cu un elastic. 6 (D. obiecte) Pus într-un sac sau pachet prins cu sfori înnodate. 7 (D. haine) Încins cu brâu, cordon. 8 (D. butoaie) Prins cu doage. 9 (D. roți) Întărit cu șine peste obezi. 10 (D. plante) Fixat pe arac. 11 (D. unelte) Fixat în toc, mâner, coadă. 12 (D. cuvinte) Îmbinat în propoziții, fraze. 13-14 (D. cuvinte) Ortografiat (fără spațiu alb sau) cu linioară de unire. 15 (D. oameni) Căsătorit. 16 (D. oameni) Încătușat sau înlănțuit pentru a nu fugi din arest. 17 (D. oameni) Care a făcut un jurământ. 18 (D. fenomene, idei) Între care există o relație logică.

LEGÁT4, -Ă, legați, -te, adj., adv. 1. Adj. (Despre oameni) Zdravăn, vânjos, voinic. 2. Adj. (Despre sosuri, dulcețuri etc.) Îngroșat, devenit consistent. 3. Adv. În mod coerent, cu înțeles logic. – V. lega1.

LEGÁT5, -Ă, legați, -te, adj. 1. Angajat, îndatorat, obligat, constrîns (prin înțelegere, promisiune, cuvînt, jurămînt etc.). 2. (Despre oameni, întărit uneori prin adv. «bine») Zdravăn, vînjos, voinic, spătos. Căpitanul era om bine legat. SADOVEANU, O. VI 205. Altul mi-am căpătat, Mai voinic și mai legat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 235. 3. (Despre sosuri, dulcețuri, șerbeturi etc.) Îngroșat, întărit, devenit consistent. Nu-s destul de legate dulcețile. ALECSANDRI, T. I 31.

LEGÁT1 ~tă (~ți, ~te) (despre persoane) Care este bine dezvoltat fizicește; bine făcut; zdravăn; robust. /v. a lega

legat a. 1. înnodat: legat de ochi; 2. obligatoriu, vorbind de sărbătorile prescrise de biserică. ║ n. 1. rezultatul legării: legatul viței; 2. fig. îndatorire: astfel ne e legatul PANN.

1) legát, -ă adj. (d. leg). Strîns cu funia: snop legat. Barb. Scorțit: carte legată. Fig. Vînjos, robust: om bine legat. Zi legată, zi de sărbătoare, când nu e voĭe să lucrezi. Acțiunea de a lega. Legămînt, îndatorire (Pan).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LEGÁT adj. 1. v. înnodat. 2. v. pansat. 3. v. priponit. 4. v. încătușat. 5. v. cercuit. 6. v. cartonat. 7. închegat, îngroșat, învârtoșat. (Dulceață ~.) 8. v. robust.

LEGÁT adj., adv. v. coerent, logic.

LEGAT adj. 1. înnodat. (Sfoară ~.) 2. (MED.) bandajat, pansat, (înv. și pop.) oblojit, (reg.) îmbandajat. (Rană ~.) 3. priponit. (Vită ~.) 4. ferecat, încătușat, înlănțuit. (Deținut ~.) 5. cercuit. (Butoi ~.) 6. cartonat, (Transilv.) compactat. (Carte ~.) 7. închegat, îngroșat, invîrtoșat. (Dulceață ~.) 8. robust, solid, viguros, vînjos, voinic, zdravăn. (Un om ~.)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

legat, -ă, legați, -te adj. 1. arestat. 2. (pop.d. bărbați) impotent din cauza unor farmece.

Intrare: legat (adj.)
legat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • legat
  • legatul
  • legatu‑
  • lega
  • legata
plural
  • legați
  • legații
  • legate
  • legatele
genitiv-dativ singular
  • legat
  • legatului
  • legate
  • legatei
plural
  • legați
  • legaților
  • legate
  • legatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

legat (adj.)

etimologie:

  • surse: DEX '09 DEX '98 NODEX