19 definiții pentru lăsnicior lejnicioară losnicioară losnicior losnișor loșnișor loznișor lăsnicioară


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

lăsnicior sm [At: CONV. LIT. XXIII, 569 / V: ~oară, lejnicioară, lesnicioară, (pop) lesnicioasă, les~, losnicioa sf los~, losnișor, loșnișor / Pl: ~i / E: srb lasina + -oară] (Bot; pop) 1 (Reg; șîs losnicioară de ceas rău) Plantă din familia solanaceelor cu tulpina agățătoare ramificată de la bază, cu frunze ovale pețiolate, cu flori violete, cu fructe sub formă de bacă roșie la maturitate, din a cărei tulpină se face un ceai calmant și se extrage, în industria farmaceutică, o substanță cu proprietăți depurative și calmante (Solanum dulcamara) Si: (pop) zârnă (1). 2 (Bot; reg) Zârnă (2) (Solanum nigrum).

LĂSNICIÓR, lăsniciori, s. m. Plantă cu tulpina agățătoare, cu flori violete, cu fructe în formă de boabe roșii la maturitate, a cărei tulpină se întrebuințează în ceaiuri medicinale (Solanum dulcamara).Cf. sb. lasina.

LĂSNICIÓR, lăsniciori, s. m. Plantă cu tulpina agățătoare, cu flori violete, cu fructe în formă de boabe roșii la maturitate, a cărei tulpină se întrebuințează în ceaiuri medicinale (Solanum dulcamara).Cf. scr. lasina.

LĂSNICIÓR ~i m. Plantă erbacee agățătoare cu flori violete și fructe bace, otrăvitoare, a cărei tulpină se folosește în medicină. /cf. sl. lasina

lăsnicioa sf vz lăsnicior

lejnicioa sf vz lăsnicior

losnicioa sf vz lăsnicior

loșnișor sm vz lăsnicior

loznișor[1] sn vz lăsnicior

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

loznișór și lăznicĭór m. (d. bg. lozen, lozna, de viță. V. lozie). Dulcamară, zîrna.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

lăsniciór s. m., pl. lăsnicióri

lăsniciór s. m., pl. lăsnicióri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LĂSNICIÓR s. (BOT.) 1. (Solanum dulcamara) (reg.) zârnă, buruiană-de-dalac, patlagină-de-dalac, vița-corcilor, vița-evreilor. 2. (Solanum nigrum) zârnă, (reg.) umbra-nopții, (înv.) solan.

LĂSNICIÓR s. v. zârnă.

LĂSNICIOR s. (BOT.; Solanum dulcamara) (reg.) zîrnă, buruiană-de-dalac, patlagină-de-dalac, vița-corcilor, vița-evreilor.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

LĂSNICIÓR (< scr.) s. m. (BOT.) 1. Semiarbust din familia solanaceelor, ramificat de la bază, cu tulpina agățătoare, adesea culcată, cu flori violete, hermafrodite, grupate în cime și fructe bace roșii, otrăvitoare (Solanum dulcamara). Crește în locuri umede și umbroase, de la câmpie până în zona montană. Este răspândit în Europa, Africa de Nord și America de Nord. Tulpinile lui și vârfurile înflorite sunt folosite, sub formă de ceai, ca depurativ al sângelui, antireumatic, antiastmatic etc. 2. Zârnă.

Intrare: lăsnicior
lăsnicior substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lăsnicior
  • lăsniciorul
  • lăsnicioru‑
plural
  • lăsniciori
  • lăsniciorii
genitiv-dativ singular
  • lăsnicior
  • lăsniciorului
plural
  • lăsniciori
  • lăsniciorilor
vocativ singular
plural
lejnicioară
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
losnicioară
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
losnicior
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
losnișor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
loșnișor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
loznișor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lăsnicioară substantiv feminin
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)