12 definiții pentru jurnalistică

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

JURNALISTICĂ s. f. Ziaristică, gazetărie; (rar; cu sens colectiv) ziare, reviste. – Din germ. Journalistik.

JURNALISTICĂ s. f. Ziaristică, gazetărie; (rar; cu sens colectiv) ziare, reviste. – Din germ. Journalistik.

jurnalistică sf [At: MAIORESCU, CR. I, 272 / Pl: ~ici / E: ger Journalistik] 1 Ziaristică. 2 (Rar; csc) Ziare. 3 (Rar; csc) Reviste.

JURNALISTICĂ s. f. Profesia de jurnalist; ziaristică, gazetărie; (rar, colectiv) ziare, reviste. Cumpăr o bibliotecă întreagă de cărți în felurite jargonuri, istorie, poezie, jurnalistică. RUSSO, O. 170.

JURNALISTICĂ s.f. Profesiunea de jurnalist; ziaristică, gazetărie. [< germ. Journalistik].

JURNALISTICĂ f. Activitate literară și publicistică, desfășurată la publicații periodice (ziare, reviste); gazetărie, ziaristică. [G.-D. jurnalisticii] /<germ. Journalistik

JURNALISTIC, -Ă I. adj. referitor la presă; ziaristic, gazetăresc. II. s. f. profesiune de jurnalist; ziaristică, gazetărie. (< fr. journalistique, /II/ germ. Journalistik)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

jurnalistică s. f., g.-d. art. jurnalisticii

jurnalistică s. f., g.-d. art. jurnalisticii

jurnalistică s. f., g.-d. art. jurnalisticii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

JURNALISTICĂ s. v. ziaristică.

JURNALISTICĂ s. gazetărie, jurnalism, presă, publicistică, ziaristică, (înv.) publicitate. (Misiunea nobilă a ~.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

JURNALISTICĂ. Subst. Jurnalistică, jurnalism (rar), gazetărie, ziaristică, publicistică. Presă, publicație, jurnal, gazetă, revistă, ziar; cotidian, hebdomadar, săptămînal; periodic. Articol; articol de fond; editorial; cronică; reportaj; informație; fapt divers; interviu; reclamă; anunț. Ediție specială. Tiraj. Jurnalist, ziarist, gazetar, gazetăraș (dim., depr.), publicist; reprezentant al presei, corespondent, corespondent special, trimis special, corespondent voluntar; comentator; foiletonist; reporter; reporteraș (dim., depr.), fotoreporter, colaborator. Redactor, redactor-șef; secretar de redacție; colegiu de redacție; redacție. Adj. Jurnalistic, gazetăresc, ziaristic, publicistic; reportericesc; redacțional; editorial. Vb. A fi ziarist, a lucra la (un) ziar, a face ziaristică, a scrie la (un) ziar, a colabora la un ziar (la o revistă), a publica. A scoate un ziar (o revistă), a redacta un ziar (o revistă), a redacta. V. autor, informație.

Intrare: jurnalistică
jurnalistică substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jurnalistică
  • jurnalistica
plural
  • jurnalistici
  • jurnalisticile
genitiv-dativ singular
  • jurnalistici
  • jurnalisticii
plural
  • jurnalistici
  • jurnalisticilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

jurnalistică, jurnalisticisubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.