19 definiții pentru jneapăn gneapăn jnepen jnepine


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

jneapăn sm [At: ECONOMIA, 89 / V: jareapine, jărap, jărapăn, jăreapine, jân~, jina~, jireaben, jirea~, jireapeț, ~păr, ~pen, ~epen, ~epene, ~epere, ~epine, jun~, șnea~ / Pl: ~epeni / E: ml juniperus, -um (lp jeniperus)] 1 (Bot) Ienupăr (Juniperus communis). 2 (Pex) Fruct al ienupărului, din care se fac uleiuri volatile. 3 (Reg; îs) Oleu de ~pân[1] Ulei de ienupăr. 4 (Reg; îs) Vinars de ~ Rachiu de ienupăr. 5 (Bot; reg; îc) ~-pitic Ghipăr (Juniperus sibirica). 6 (Bot; șîc ~-mare) Jep1 (1) (Pinus mugo). 7 (Reg) Plantă cu frunze lungi și flori galbene nedefinită mai îndeaproape.

  1. Forma indicată, jneapân, este neconsemnată printre variante. — cata

JNEÁPĂN, jnepeni, s. m. 1. Jep. 2. Ienupăr. [Var.: jnépen s. m.] – Lat. juniperus.

JNEÁPĂN, jnepeni, s. m. 1. Jep. 2. Ienupăr. [Var.: jnépen s. m.] – Lat. juniperus.

JNEÁPĂN, jnepeni, s. m. 1. Ienupăr. Din jnepenii culcați de vînturi se-nalță de pretutindeni stînci uriașe. VLAHUȚĂ, O. A. II 157. 2. (Mold.) Jep. – Variante: jnépen, jnépine s. m.

JNEÁPĂN jnépeni m. Arbust cu tulpină ramificată, cu crengile plecate la pământ și cu frunze aciculate, răspândit în regiunile alpine; jep. /<lat. juniperus

jneapăn m. Mold. și Tr. jepi. [Macedo-român giunapine, cedru = lat. JUNIPERUS, ienupăr, brădișor].

JNÉPEN s. m. v. jneapăn.

jneáp și jnep m., pl. jnepĭ, jneápăn și jneápăr m., pl. jnepenĭ și jneperĭ (din *juneapăr, lat. juniperus. D. rom. vine rut. ženepin, ženepir, ženĕatin și žérep[nik]. V. ĭenupăr). Ienupăr. Jep, un fel de pin pitic și strîmb (pinus pumilio) care formează tufișurĭ pintre stîncĭ la înălțimĭ pe unde nu maĭ crește bradu (dincolo de 1800 de metri).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

jneápăn s. m., pl. jnépeni

jneápăn s. m., pl. jnépeni


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

JNEÁPĂN s. 1. (BOT.; Pinus mugo) jep, (prin Mold. și Bucov.) sosnar. 2. v. pin pitic. 3. v. ienupăr.

JNEAPĂN s. (BOT.) 1. (Pinus mugo) jep, (prin Mold. și Bucov.) sosnar. 2. (Pinus pumilio) jep, pin pitic, (reg.) cățîn, durzău. 3. (Juniperus communis) ienupăr, (reg.) archiș, cetină, (prin Transilv.) brădișor, (Mold.) tămîier, (Ban. și Transilv.) turtel, (înv.) archieft.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

jneápăn (jnépeni), s. m.1. Ienupăr (Iuniperus communis). – 2. Nume dat mai multor plante care seamănă cu ienupărul (Iuniperus nana; Pinus Pumilio; Pinus Mughus). – Var. jneap, jin(e)apăn, jireapăn, jneapăr, jnepen(e), șneap(ăn), etc. Mr. giuneapine, megl. juneapin. Lat. ienῑperus, var. pop. de la iunῑperus (Pușcariu, 908; Candrea-Dens., 903; REW 4624; DAR), cf. it. ginepro, sp. enebro. Este dublet al lui ienuper. Var. jneap, pl. jnepi, este un sing. analogic pe baza lui jneapăr(i) considerat ca pl. (Byck-Graur 28). Jep, s. m. (ienupăr) este de la forma anterioară (după Pușcariu, Lr., I, 257, ar fi cuvînt celtic, și preindoeurop. după Lahovary 332). Din rom. provine rut. zenepyr (Candrea, Elemente, 406).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

jneápăn, jnepeni, s.m. – (bot.) Arbust rășinos, foarte ramificat, cu frunze totdeauna verzi, în formă de ace; ienupăr (Juniperus communis). Arbust specific etajului subalpin (Munții Rodnei și Munții Maramureșului). ♦ Atestat sec. XV (Mihăilă, 1974). – Lat. juniperus „ienupăr, brădișor” (Șăineanu; Pușcariu, CDDE, DA, cf. DER; DEX, MDA). Cuv. rom. > ucr. zenepyr (Candrea, cf. DER; Scriban).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Pinus mugo Turra (syn. P. montana Mill.), « Pin de munte, Jnepăn ». Specie ce înflorește vara. Flori unisexuat-monoice, rar dioice, cele femele mov, pînă la 7. în verticil terminal pe lujeri, cele mascule în fascicule. Conuri sesile, brun-roșietice, lucioase, 4 cm lungime, singulare sau cîteva în verticil, ovate sau sferice. Semințe mici, gri, cu aripa de cîteva ori mai mare. Frunze aciculare, încovoiate, lungi pînă la 6 cm, lipsite de flexibilitate, verzi ca iarba, grupate terminal pe lujeri. De obicei, arbust sub formă de tufă, tulpini repente cu vîrfuri ascendente, muguri rășinoși. Scoarță negricioasă cu crăpături timpurii. Se poate folosi în parcuri si grădini, rezistă la ger si secetă.

Intrare: jneapăn
substantiv masculin (M28)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jneapăn
  • jneapănul
  • jneapănu‑
plural
  • jnepeni
  • jnepenii
genitiv-dativ singular
  • jneapăn
  • jneapănului
plural
  • jnepeni
  • jnepenilor
vocativ singular
plural
gneapăn
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jnepen
  • jnepenul
  • jnepenu‑
plural
  • jnepeni
  • jnepenii
genitiv-dativ singular
  • jnepen
  • jnepenului
plural
  • jnepeni
  • jnepenilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M45)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jnepine
  • jnepinele
plural
  • jnepini
  • jnepinii
genitiv-dativ singular
  • jnepine
  • jnepinelui
plural
  • jnepini
  • jnepinilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

jneapăn gneapăn Pinus jnepen jnepine

  • 1. Arbust cu tulpină ramificată, cu crengile plecate la pământ și cu frunze aciculate, răspândit în regiunile alpine.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: jep
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Din jnepenii culcați de vînturi se-nalță de pretutindeni stînci uriașe. VLAHUȚĂ, O. A. II 157.
      surse: DLRLC

etimologie: