17 definiții pentru irod

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IROD, irozi, s. m. 1. (La pl. art.) Veche dramă populară de origine creștină, reprezentând nașterea lui Hristos, pe care tineri costumați o joacă în perioada Crăciunului; vicleim. 2. Fiecare dintre colindătorii costumați care umblă cu vicleimul. ♦ Fig. (Ir.) Comedian, paiață; om cabotin. – Din sl. irodŭ.

irod sm [At: TDRG / Pl: ~ozi / E: vsl иродъ] 1 (Lpl) Veche dramă populară de origine creștină, reprezentând nașterea lui Hristos, pe care tinerii costumați o joacă în perioada Crăciunului Si: (pop) vicleim. 2 Fiecare dintre colindătorii costumați care umblă cu irozii (1). 3 (Pex; reg) Fiecare din cei trei crai de la răsărit care jucau în irozi (1). 4 (Pex; reg) Soldat al lui Irod care juca în irozi (1). 5 (Fig; irn) Cabotin.

IROD, irozi, s. m. 1. (La pl. art.) Veche dramă populară de origine creștină, reprezentând nașterea lui Cristos, pe care tineri costumați o joacă în perioada Crăciunului; vicleim. 2. Fiecare dintre colindătorii costumați care umblă cu vicleimul. ♦ Fig. (Ir.) Comedian, paiață; om cabotin. – Din sl. irodŭ.

IROD, irozi, s. m. 1. (De obicei la pl.) Colindător (costumat) care umblă cu vicleimul. Ți se părea că e un irod de cei frumoși, iar nu cucoș de făcut cu borș. CREANGĂ, P. 70. 2. Fig. (Ironic) Comedian, paiață, cabotin. Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii și irozii. EMINESCU, O. I 149.

IROD irozi m. 1) la pl. Dramă populară, care se joacă la sărbătorile de iarnă de către tineri costumați; vicleim. 2) Persoană costumată, care umblă pe la case, interpretând această dramă. 3) fig. Persoană ridicolă (și prefăcută); comediant; paiață. /<sl. irodu

irod m. 1. numele moldovenesc al vicleimului (după Irod, împăratul Iudeii, care figurează în reprezentațiune); 2. mască: ți se părea (cocoșu) că-i un irod de cei frumoși CR.; 3. fig. paiață: veacul nostru ni-l umplură saltimbancii și irozii EM. [V. Irod].

iród m. (d. regele Iudeiĭ Irod, ngr. Iródis, căruĭa i se atribue măcelărirea pruncilor cu scop de a-l ucide pe Hristos). Pl. Ceată de flăcăĭ care, de la Crăcĭun pînă la Bobotează (orĭ și maĭ în colo), umblă mascațĭ și îmbrăcațĭ în costume multicolore, purtînd și corone de lemn acoperit cu hîrtie colorată, și care daŭ pe stradă orĭ pin curțĭ reprezentațiunĭ populare în care e vorba de Irod. A umbla cu iroziĭ, a umbla în ceata irozilor. Fig. Paĭață, saltimbanc, clovn, om neserios: veacu nostru ni-l umplură saltimbanciĭ și iroziĭ (Em.). V. mocănaș.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

irod (colindător) s. m., pl. irozi

irod (colindător) s. m., pl. irozi

irod s. m., pl. irozi

+Irozii (Vicleimul) s. propriu m. pl. art.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

IROZI s. pl. v. vicleim.

IROZI s. pl. vicleim, (reg.) vertep. (Datina ~ilor.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

irod (irozi), – Fiecare din personajele dramei populare a vicleimului, care reprezintă nașterea lui Cristos și uciderea pruncilor. De la Irod, și acesta din gr. ’Hρώδης, sl. Irodŭ (Tagliavini, Arch. Rom., XII, 178; Densusianu, GS, VI, 363; DAR). – Der. irodie, s. f. (zînă, zîna-zînelor), probabil de la Irodiada (DAR); irodiță, s. f. (zînă rea, duh rău).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

irozi, teatru popular, cu caracter religios, de origine cultă, care înfățișează legenda Nașterii. Despre prezența i. la români nu deținem date anterioare sec. 18 (Miron Costin). Kogălniceanu menționează ca interpreți ai „misterelor religioase” irodul sau betleemul pe „dascăli și pe dieci”, iar mai târziu, pe „fiii de boieri”. În sec. 19 obiceiul a fost preluat de popor: „tacâmuri irodești” pe care îl jucau „pe la moșiile boierilor” și „la casele negustorilor” (Burada). Pătrunzând în repertoriul maselor, i. li s-au adus treptat modificări, în contact, probabil și cu teatrul de haiduci și de păpuși (Caraman), cu conținutul profan al acestora, ceea ce a apărut ca o necesitate psihologică de compensare a atmosferei religioase. În multe zone, i. anticipă sau continuă teatrul de păpuși (Brăiloiu). Repertoriul este eterogen: se succed cântece de stea*, melodii de origine bis. cu melodii adaptate sau create de popor, cu cântece din armată, romanțe (2) și cuplete de revistă*. Sin.: vicleim; vertep.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

irod, irozi s. m. 1. (La pl., art.) Veche dramă populară românească, jucat la țară de către tineri costumați cu prilejul Crăciunului; vicleim. 2. Căpetenia sau, p. ext. fiecare dintre cei trei magi în regiunile în care grupul de colindători este format numai din cei trei crai de la răsărit. – Din sl. irodŭ.

IRÓZI (< sl.) s. m. pl. Formă a teatrului popular românesc, preluată și de păpușari, cu o mare răspândire în sec. 19 și 20, care dezvoltă motive religioase într-o viziune autohtonă, cu vădite accente laice, sociale și amplificată prin aglutinarea mai multor colinde (ex. nașterea lui Iisus Hristos). Este jucată la sate, de tineri costumați cu prilejul Crăciunului. Sin. vicleim.

Intrare: irod
substantiv masculin (M5)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • irod
  • irodul
  • irodu‑
plural
  • irozi
  • irozii
genitiv-dativ singular
  • irod
  • irodului
plural
  • irozi
  • irozilor
vocativ singular
  • irodule
plural
  • irozilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

irod, irozisubstantiv masculin

  • 1. (la) plural articulat Veche dramă populară de origine creștină, reprezentând nașterea lui Cristos, pe care tineri costumați o joacă în perioada Crăciunului. DEX '09
  • 2. Fiecare dintre colindătorii costumați care umblă cu vicleimul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ți se părea că e un irod de cei frumoși, iar nu cucoș de făcut cu borș. CREANGĂ, P. 70. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.