15 definiții pentru iremediabil
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relaționale (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
IREMEDIABIL, -Ă, iremediabili, -e, adj. Care nu se poate remedia, îndrepta; neremediabil; care este fără leac. ♦ (Adverbial) Cu desăvârșire, categoric, definitiv. [Pr.: -di-a-] – Din fr. irrémédiable, lat. irremediabilis.
IREMEDIABIL, -Ă, iremediabili, -e, adj. Care nu se poate remedia, îndrepta; neremediabil; care este fără leac. ♦ (Adverbial) Cu desăvârșire, categoric, definitiv. [Pr.: -di-a-] – Din fr. irrémédiable, lat. irremediabilis.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
iremediabil, ~ă [At: VLAHUȚĂ, D. 3/8 / P: ~di-a~ / Pl: ~i, ~e / E: fr irrémédiable, lat irremediabilis] 1-2 a Care nu se poate (remedia sau) îndrepta Si: neremediabil. 3-4 a, av (În mod) categoric. 5-6 a, av (În mod) definitiv.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IREMEDIABIL, -Ă, iremediabili, -e, adj. Care nu se poate remedia, vindeca sau îndrepta; fără leac; p. ext. care nu (mai) trece, durabil. V. ireparabil. Poate nici o altă alăturare de cuvinte, ca a fetelor din Țara Oltului, nu exprimă mai bine sentimentul dragostei definitive și iremediabile pentru un singur om. BOGZA, C. O. 279. Cînd știu c-o să vă-nghețe Iarna mizerabilă, Mă cuprinde o tristețe Iremediabilă. TOPÎRCEANU, S. A. 70. ♦ (Impropriu) Care nu poate fi făcut să dispară. Păreau într-adevăr mult mai vîrstnici... cu hainele îngrijit periate, dar păstrînd un iremediabil miros de naftalină. C. PETRESCU, C. V. 11. ♦ (Adverbial) Cu desăvîrșire, definitiv. Conu Leonida e atît de lipsit... de realism, fiindcă e rupt total și iremediabil de realitate. IBRĂILEANU, S. 69.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IREMEDIABIL, -Ă adj. De neremediat, de nevindecat, de neîndreptat; fără leac. [Pron. -di-a-. / cf. fr. irrémédiable].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IREMEDIABIL adj. care nu se poate remedia, îndrepta. ◊ (adv.) cu desăvârșire, definitiv. (< fr. irrémédiable, lat. irremediabilis)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
IREMEDIABIL1 adv. În mod definitiv; pentru totdeauna. [Sil. -di-a-] /<fr. irrémédiable, lat. irremediabilis
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
IREMEDIABIL2 ~ă (~i, ~e) Care nu poate fi remediat; de neîndreptat; ireparabil; irecuperabil. [Sil. -di-a-] /<fr. irrémédiable, lat. irremédiabilis
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
iremediabil a. fără remediu.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*iremediábil, -ă adj. (lat. ir-re-med-iabilis. V. i-med-icabil). Care nu se poate remedia (vindeca), incurabil: boală iremediabilă. Fig. Ireparabil: nenorocire iremediabilă. Adv. În mod iremediabil: bolnav iremediabil perdut.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
iremediabil (desp. -di-a-) adj. m., pl. iremediabili; f. iremediabilă, pl. iremediabile
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
iremediabil (-di-a-) adj. m., pl. iremediabili; f. iremediabilă, pl. iremediabile
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
iremediabil adj. m. remediabil
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
IREMEDIABIL adj., adv. 1. adj. v. ireparabil. 2. adv. definitiv, irevocabil. (Un lucru ~ pierdut.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
IREMEDIABIL adj., adv. 1. adj. ireparabil. (O greșeală ~.) 2. adv. definitiv, irevocabil. (Un lucru ~ pierdut.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Iremediabil ≠ remediabil
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: -di-a-bil
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
iremediabil, iremediabilăadjectiv
- 1. Care nu se poate remedia, îndrepta; care este fără leac. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: ireparabil neremediabil antonime: remediabil
- Poate nici o altă alăturare de cuvinte, ca a fetelor din Țara Oltului, nu exprimă mai bine sentimentul dragostei definitive și iremediabile pentru un singur om. BOGZA, C. O. 279. DLRLC
- Cînd știu c-o să vă-nghețe Iarna mizerabilă, Mă cuprinde o tristețe Iremediabilă. TOPÎRCEANU, S. A. 70. DLRLC
- 1.1. Care nu (mai) trece. DLRLCsinonime: durabil
- 1.2. Care nu poate fi făcut să dispară. DLRLC
- Păreau într-adevăr mult mai vîrstnici... cu hainele îngrijit periate, dar păstrînd un iremediabil miros de naftalină. C. PETRESCU, C. V. 11. DLRLC
-
- 1.3. Cu desăvârșire. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00sinonime: categoric definitiv irevocabil
- Conu Leonida e atît de lipsit... de realism, fiindcă e rupt total și iremediabil de realitate. IBRĂILEANU, S. 69. DLRLC
-
-
etimologie:
- irrémédiable DEX '09 DEX '98 DN
- irremediabilis DEX '09 DEX '98 MDN '00