opțiuni
  • info

15 definiții pentru ipoteca

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IPOTECA, ipotechez, vb. I. Tranz. A supune un bun imobil unei ipoteci. – Din fr. hypothéquer.

IPOTECA, ipotechez, vb. I. Tranz. A supune un bun imobil unei ipoteci. – Din fr. hypothéquer.

ipoteca vt [At: HAMANGIU, C. C. 440 / V: (înv) h~ / Pzi: ~chez / E: fr hypothéquer] A supune un bun imobil unei ipoteci.

IPOTECA, ipotechez, vb. I. Tranz. (În economia capitalistă, cu privire la bunuri imobile) A da în garanție la contractarea unui împrumut, printr-un act legal, încheiat de părți în fața autorităților judiciare. Și-a ipotecat moșia.

IPOTECA vb. I. tr. A supune (un imobil etc.) unei ipoteci. [P.i. 3,6 -chează. / cf. fr. hypothéquer].

IPOTECA vb. a supune (un imobil etc.) unei ipoteci. (< fr. hypothéquer)

A IPOTECA ~chez tranz. (bunuri imobile) A împovăra cu o ipotecă; a supune unei ipoteci; a greva. /<fr. hypothéquer

ipotecà v. 1. a supune la ipotecă; 2. a da drept ipotecă.

hipoteca v vz ipoteca

*ipotechéz, a -cá v. tr. (d. ipotecă; fr. hypothéquer). Jur. Pun ipotecă: șĭ-a ipotecat casa ca să capete banĭ cu împrumut. Fig. Angajez, leg: a ipoteca viitoru.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ipoteca (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ipotechez, 3 ipotechează; conj. prez. 1 sg. să ipotechez, 3 să ipotecheze

ipoteca (a ~) vb., ind. prez. 3 ipotechează

ipoteca vb., ind. prez. 1 sg. ipotechez, 3 sg. și pl. ipotechează; conj. prez. 3 sg. și pl. ipotecheze

ipoteca (ind. prez. 3 sg. și pl. ipotechează)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

IPOTECA vb. (JUR.) (înv.) a supune. (A ~ un imobil.)

IPOTECA vb. (JUR.) (înv.) a supune. (A ~ un imobil.)

Intrare: ipoteca
verb (VT204)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ipoteca
  • ipotecare
  • ipotecat
  • ipotecatu‑
  • ipotecând
  • ipotecându‑
 singular plural
  • ipotechează
  • ipotecați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ipotechez
 (să)
  • ipotechez
  • ipotecam
  • ipotecai
  • ipotecasem
a II-a (tu)
  • ipotechezi
 (să)
  • ipotechezi
  • ipotecai
  • ipotecași
  • ipotecaseși
a III-a (el, ea)
  • ipotechează
 (să)
  • ipotecheze
  • ipoteca
  • ipotecă
  • ipotecase
plural I (noi)
  • ipotecăm
 (să)
  • ipotecăm
  • ipotecam
  • ipotecarăm
  • ipotecaserăm
  • ipotecasem
a II-a (voi)
  • ipotecați
 (să)
  • ipotecați
  • ipotecați
  • ipotecarăți
  • ipotecaserăți
  • ipotecaseți
a III-a (ei, ele)
  • ipotechează
 (să)
  • ipotecheze
  • ipotecau
  • ipotecară
  • ipotecaseră
hipoteca
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ipoteca, ipotechezverb

  • 1. A supune un bun imobil unei ipoteci. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: greva supune
    • format_quote Și-a ipotecat moșia. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.